Solutii

1 noiembrie, Ziua Mondială a Veganismului. Cum poate dieta noastră să salveze planeta

6
min
16/11/2023

Ziua Mondială a Veganismului este sărbătorită pe 1 noiembrie în fiecare an, începând cu 1994.

Termenul „vegan” a apărut însă în 1944, când Donald Watson, cofondatorul Societăţii Vegane din Marea Britanie, a vrut să sublinieze diferenţa dintre a nu consuma carne (obicei cunoscut astăzi sub numele de „vegetarian”) şi a nu consuma niciun fel de produs de origine animală.

Astfel, Watson a definit un „vegan” ca fiind o persoană care consumă mâncare provenită exclusiv din lumea plantelor, potrivit Vegan Society Today, citat de Agerpres.

Veganii nu au în comun doar dieta pe bază de plante, ci şi evitarea tuturor alimentelor de origine animală, cum ar fi carnea (inclusiv peştele, crustaceele şi insectele), lactatele, ouăle şi mierea; evitarea materialelor derivate din animale, a produselor testate pe animale precum unele articole pentru machiaj; dar şi a locurilor unde animalele sunt folosite pentru divertisment, precum grădinile zoologice, acvariile, cursele de cai sau de câini.

Beneficiile veganismului pentru planetă

Potrivit celei mai cuprinzătoare analize de până acum, consumul unei diete vegane reduce masiv daunele cauzate mediului de producţia de alimente.

Concluzia cercetării a fost publicată în jurnalul ştiinţific Nature şi a arătat că dietele vegane au cauzat cu 75% mai puţine emisii care conduc la încălzirea globală, dar şi mai puţină poluare a apei şi au folosit o suprafaţă de teren mai mică decât dietele în care s-au consumat peste 100 de grame de carne pe zi.

Dietele vegane reduc, totodată, consumul de apă cu 54% şi distrugerea faunei sălbatice cu 66%, potrivit studiului, citat de The Guardian.

Ce probleme de mediu sunt cauzate de dietele non-vegane

Sistemul alimentar global are un impact uriaș asupra planetei, emițând o treime din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră care conduc la încălzirea globală. De asemenea, utilizează 70% din apa dulce din lume și provoacă 80% din poluarea râurilor și lacurilor. Aproximativ 75% din solul planetei este folosit de oameni, în mare parte pentru agricultură, iar distrugerea pădurilor este cauza majoră a pierderilor uriașe de biodiversitate.

Totodată, dietele bogate în carne au înregistrat emisii de metan (un gaz cu efect de seră puternic produs de bovine şi oi) cu 93% mai mari decât dietele vegane, conform studiului.

Printre soluţiile pentru problemele de mediu cauzate de dieta oamenilor se numără etichetarea obligatorie de mediu a alimentelor, reglementarea promoţiilor şi impozitarea alimentelor cu o amprentă ridicată de carbon, potrivit Alianţei pentru Sănătate din Marea Britanie.

Ce impact putem avea dacă mâncăm alimente vegane

Mediul este un subiect important pentru mulţi, iar dovada stă în faptul că un record de peste 700.000 de oameni s-au înscris anul acesta în campania Veganuary, iar protejarea planetei a fost un motiv principal în participarea acestora. Veganuary se desfăşoară anual în toată lumea şi îi încurajează pe oameni să încerce un stil de viaţă vegan în luna ianuarie şi nu numai.

Potrivit calculelor organizaţiei, cei care au renunţat la produsele de origine animală în ianuarie 2023 au avut un impact echivalent cu scoaterea de pe şosele a 320.000 de maşini şi a emisiilor de gaze cu efect de seră pe care le eliberează sau în jur de un milion de zboruri între Londra şi Berlin.

Dacă am deveni cu toţii vegani, oamenii de știință cred că emisiile din întreaga lume cauzate de alimente ar putea scădea cu 68% în 15 ani, limitând încălzirea globală, potrivit BBC Good Food.

Nu toate alimentele vegane sunt benefice pentru mediu

Însă, aşa cum este posibil să fii vegan şi să mănânci în continuare nesănătos, există şi unele alimente vegane care nu sunt grozave pentru planetă.

De exemplu, pentru a produce un singur pahar de lapte de migdale, este nevoie de 74 de litri de apă, mai mult decât un duş obişnuit. Laptele de orez necesită 54 de litri de apă pentru fiecare pahar. Cifrele sunt totuşi mici comparativ cu laptele de animal, dar sunt mult mai mari decât pentru laptele de soia sau cel de ovăz.

Un alt aliment la care trebuie să fim atenţi este avocado. Unele surse estimează că pentru a creşte un singur avocado este nevoie de 227 de litri de apă, iar altele aproximează cantitatea la 824 de litri pe kilogram.

De aceea, este important ca oamenii care sunt dispuşi să adopte un stil de viaţă vegan să se informeze cât mai mult despre impactul consumului lor şi să aleagă produse locale, de sezon, cu o amprentă cât mai mică de carbon şi de apă.

Foto: Freepik