Orice mare oraș are viață, puls și propriul sunet. Vorbim despre zgomotul cu care urbanul este atât de obișnuit: claxoanele din intersecții, sirenele mașinilor de poliție sau ale salvărilor sau tramvaiele greoaie care trec agale pe șine. Sunt sunete care fac parte din tabloul cotidian și poate doar după o vacanță departe de ele, într-un loc liniștit, realizăm cât sunt de deranjante. Poluarea fonică este un fenomen generat în Europa în special de traficul rutier. Căile ferate, aeronavele și diversele industrii reprezintă celelalte surse principale ale poluării fonice ambientale. Disconfortul resimțit acum ar putea fi doar începutul. Estimările arată că în următorul deceniu nivelurile de zgomot vor crește, conform celui mai nou raport al Agenției Europene de Mediu. În prezent, mai bine de jumătate dintre oamenii din mediul urban sunt expuși unui nivel de cel puțin 55 de decibeli – este comparabil cu strigătele unui om sau lătratul câinilor. Pe termen lung, psihicul și sănătatea pot fi afectate, pentru că omul nu este făcut să suporte fără consecințe poluarea fonică.
Pe baza noilor informații transmise de Organizația Mondială a Sănătății, Agenția Europeană de Mediu estimează că expunerile la acest tip de poluare cauzează 12.000 de decese premature și contribuie la 48.000 de noi cazuri de boli cardiace ischemice pe an, în toată Europa. De asemenea, 22 de milioane de europeni suferă de un disconfort cronic ridicat, iar 6,5 milioane au tulburări de somn severe. Mai grav este că poluarea sonoră contribuie la pierderea auzului. Potrivit OMS, 360 de milioane de oameni din întreaga lume au probleme cu auzul din cauza poluării sonore, iar 32 de milioane dintre aceștia sunt copii.
În fața acestor cifre alarmante, țări din Uniune iau deja măsuri pentru reducerea nivelurilor de zgomot: înlocuiesc vechiului pavaj al drumurilor cu un asfalt mai nivelat sau încearcă să reducă limitele de viteză la 30 km pe oră și chiar interzic claxonatul nejustificat. Schimbarea poate să vină însă și de la oameni, care pot alege mijloace de transport care nu poluează nici aerul și nici urechea, precum mersul pe jos, bicicleta sau vehiculele electrice – cu mult mai silențioase față de cele clasice sau, dacă nu reușesc, măcar să nu claxoneze pentru orice. Barcelona, Paris sau Roma sunt în topul european al celor mai poluate orașe din punct de vedere al zgomotului. Iar Zurich, Viena și Oslo sunt cele mai liniștite. București este cel mai zgomotos oraș din România. 85% dintre locuitori sunt expuși la poluarea fonică. La polul opus este Iași. Aici, doar 16% dintre oameni sunt afectați de poluarea acustică.