Tinerii din Europa sunt dispuşi să aibă familii mai mici, să nu mai folosească maşini şi, deşi într-un număr mai mic, ar deveni şi vegani pentru a salva planeta, potrivit unui sondaj.

Chestionarul, care a fost distribuit în şapte ţări, arată că tinerii sunt mai dispuşi decât generaţiile în vârstă să facă schimbări majore în stilul de viaţă pentru a combate criza climatică. Însă, aceştia sunt mai puţin convinşi de gesturile mai mici, precum abandonarea plasticului de unică folosinţă şi creşterea mai multor plante.

Întrebați despre ce sacrificii ar fi pregătiți să facă pentru a ajuta la combaterea încălzirii globale, 28% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani și 30% dintre cei cu vârste între 25 și 34 de ani au spus că ar fi dispuși - sau plănuiau deja - să aibă mai puțini copii decât și-ar fi dorit.

Pentru cei din generaţiile mai în vârstă, printre care majoritatea sunt deja părinţi, cifrele sunt cuprinse între 13% şi 19%, arată sondajul YouGov pentru The Guardian. Chestionarul a fost distribuit în Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Spania, Danemarca şi Suedia.

Cât de dispuşi sunt europenii să renunţe la maşini, carne, lactate şi haine noi

Tinerii sunt mai dispuşi şi să renuţe la maşini. Dintre cei cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, 54% ar fi dispuşi să meargă sau merg deja doar pe jos, cu bicicleta sau cu transportul public, faţă de 45% dintre persoanele cu vârsta de peste 65 de ani. Totodată, 41% dintre tineri ar face tranziţia către o maşină electrică, faţă de 21% dintre cei peste 65 de ani.

Doar 21% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani au declarat că sunt dispuşi să renunţe complet sau deja au renunţat complet la carne şi lactate. Totuşi, proporţia în rândul lor este semnificativ mai mare decât în rândul celor mai în vârstă: doar 17% din cei între 55 şi 64 de ani şi 13% dintre cei peste 65 de ani vor să adopte o dietă vegană pentru planetă.

Tinerii sunt mai dispuşi şi să cumpere doar haine second-hand: 35% dintre cei cu vârsta între 18 şi 24 de ani şi 38% dintre cei cu vârsta între 24 şi 34 de ani fac deja sau vor să facă acest lucru, faţă de 26% dintre cei peste 65 de ani.

Generațiile mai tinere au fost, de asemenea, mult mai probabil să fie dispuse (sau au făcut deja) doar haine second-hand (35% dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani și 38% dintre cei cu vârsta între 24 și 34 de ani, față de 26% dintre persoanele de peste 24 de ani). vârsta de 65 de ani).

În ceea ce priveşte schimbări cu un impact pozitiv mai mic asupra mediului, cum ar fi crearea de spaţiu verde în interiorul locuinţei, consumul exclusiv de produse sezoniere şi evitarea completă a cumpărării plasticului de unică folosinţă, persoanele mai în vârste s-au arătat mai dispuse să le adopte.

Totodată, generaţiile mai tinere susţin mai mult ideea adoptării unor măsuri guvernamentale radicale decât cele mai în vârstă.

Mulţi tineri susţin interdicţia maşinilor pe benzină şi diesel

O interdicție a producției și vânzării de mașini pe benzină și diesel, de exemplu, ar avea sprijinul a 46% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani și 42% dintre cei cu vârste între 25 și 24 de ani, față de 28% dintre cei între 55 şi 64 de ani de ani și doar 22% dintre respondenții cu vârsta peste 65 de ani.

O limită impusă de guvern asupra consumului de carne și produse lactate s-ar bucura, de asemenea, de un sprijin semnificativ mai puternic în rândul generațiilor mai tinere - 43% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani, comparativ cu 25% dintre persoanele cu vârsta peste 65 de ani. Şi o taxă pe combustibil semnificativ mai mare ar fi susţinută mai mult de tineri.

Restricțiile guvernamentale asupra ambalajelor, programele de plantare a mai multor copaci, o taxă pentru cei care călătoresc frecvent cu avionul, dar și măsurile stricte pentru a impune eficienţa energetică a locuinţelor au tendinţa de a fi susţinute cel puţin la fel de mult sau chiar mai mult de generaţiile mai în vârstă.

Sondajul a arătat un nivel similar de îngrijorare între adulţii de toate vârstele cu privire la criza climatică şi efectele sale probabile. Mai mult de 70% din toate grupele de vârstă au declarat că sunt foarte îngrijoraţi sau destul de îngrijoraţi.

Marea majoritate a respondenţilor din fiecare grupă de vârstă au fost de acord că clima lumii se schimbă din cauza activităţilor oamenilor şi a stilului lor de viaţă.

Indiferent de vârstă sau de ţara de provenienţă, sondajul a arătat că cei mai mulţi europeni consideră că Uniunea Europeană ar trebui să ia decizii cu privire la modul de abordare a crizei climatice în numele statelor sale membre şi nu guvernele ţărilor respective, individual.

Ce naţii sunt mai deschise la schimbarea stilului de viaţă

Italienii, spaniolii și britanicii sunt printre cei mai dispuși europeni să facă schimbări în stilul de viață pentru a ajuta la combaterea urgenței climatice. Germanii, însă – dintre care un sfert cred că încălzirea globală nu este cauzată de om – sunt cei mai puţin dispuşi, potrivit sursei citate.

În toate grupele de vârstă, cele mai populare schimbări de stil de viață sunt cele cu cel mai mic impact pozitiv. Crearea de spațiu verde în casă are cel mai mare sprijin, 79% dintre britanici şi până la 66% dintre germani spunând că au făcut-o deja sau că ar fi dispuși să o facă.

Aproximativ două treimi dintre respondenți au spus că ar fi dispuși să mănânce legume și fructe care sunt de sezon sau îşi ghidează deja consumul după acest principiu. Renunţarea la carne și lactate este cea mai puţin populară schimbare în rândul respondenţilor, italienii fiind cei mai dispuşi să facă acest lucru, cu un procent de doar 27%.

În ceea ce priveşte renunţarea la vehiculele personale, în jur de 58% dintre francezi, 57% dintre italieni şi 56% dintre germani au spus că ar fi dispuşi să se deplaseze doar pe jos, cu bicicleta sau cu transportul public. Însă doar 40% dintre britanici, 39% dintre suedezi şi 35% dintre danezi au arătat aceeaşi bunăvoinţă.

Citeşte şi: În România a fost sâmbătă cel mai cald din Europa

‍