Conform unui raport publicat marți de către WWF, subvențiile agricole acordate în Delta Dunării sunt considerate dăunătoare atât pentru mediul înconjurător, cât și pentru viitorul comunităților locale. În special, îndiguirile realizate în trecut pentru a transforma zonele în incinte agricole au avut un impact semnificativ asupra fertilității solului și asupra populațiilor de pești.
Potrivit analizei specializate, în prezent, cinci zone agricole acoperă aproximativ 40.000 de hectare de teren în Delta Dunării. Aceste terenuri sunt adesea închiriate către companii private pentru perioade de până la 30 de ani. "Deşi aceste companii fac profituri uriaşe, dar o mică parte din ele ajunge la comunităţile locale", susţin realizatorii raportului conform agerpres.ro
"Raportul exemplifică rezultatele cu câteva studii de caz. Unul dintre ele se referă la subvenţiile agricole acordate în Delta Dunării, care sunt dăunătoare atât naturii cât şi viitorului comunităţilor care locuiesc acolo. Îndiguirile realizate în Deltă în trecut, pentru a face loc incintelor agricole, sunt punctul de plecare care a dus la situaţia de azi, în care fertilitatea solurilor a scăzut, populaţiile de peşti au intrat în declin, iar mijloacele tradiţionale de trai au ajuns să fie ameninţate", notează sursa citată.
În lumina acestei situații, activiștii de mediu atrag atenția asupra consecințelor negative ale abordării actuale în agricultura din Delta Dunării, care se bazează pe subvenții considerate dăunătoare. Ei avertizează că această practică va contribui la exacerbarea schimbărilor climatice, va amplifica inechitățile sociale și va încuraja continuarea preluărilor de terenuri.
"Pentru conservarea ecosistemelor unice din Deltă şi pentru a oferi un viitor comunităţilor locale, banii cetăţenilor europeni ar trebui să nu mai finanţeze iniţiative distructive. WWF îndeamnă guvernele şi UE să stabilească un cadru obligatoriu din punct de vedere juridic pentru a garanta o eliminare oportună şi echitabilă social, a subvenţiilor care dăunează biodiversităţii şi pentru a le redirecţiona către soluţii bazate pe natură, care ar putea proteja mai bine cetăţenii europeni de impactul schimbărilor climatice. De asemenea, WWF face apel la politicieni să intensifice acţiunile pentru a pune capăt dependenţei UE de combustibilii fosili, să acorde prioritate naturii şi să corecteze sistemul nostru alimentar defect, fără ca nimeni să fie lăsat în urmă", se menţionează în document.
Conform raportului WWF, statele membre ale Uniunii Europene (UE) direcționează anual între 34 și 48 de miliarde de euro din subvențiile europene către activități care aduc prejudicii naturii. Este important de menționat că aceste subvenții dăunătoare acoperă o gamă largă de sectoare economice, însă cea mai mare parte a lor provine din agricultură.
"Până la 60% din banii alocaţi Politicii Agricole Comune (PAC) a UE, totalizând 32,1 miliarde de euro pe an, sunt cheltuiţi de statele UE pentru activităţi care încurajează agricultura nesustenabilă la scară largă. Aceste practici distrug habitatele naturale, oferind în acelaşi timp doar un sprijin minim fermierilor către o tranziţie echitabilă la practici sustenabile, care să asigure rezilienţă la schimbările climatice. Subvenţiile directe din alte sectoare, cum ar fi pescuitul (între 59 şi 138 de milioane de euro), infrastructura de transport (1,7 miliarde de euro - 14,1 miliarde de euro) şi infrastructura de apă (1,3 miliarde de euro - 2 miliarde de euro) contribuie, de asemenea, în mod semnificativ la distrugerea naturii", potrivit organizaţiei de mediu.
Conform datelor oficiale, Uniunea Europeană și statele membre sunt actualmente sub nivelul obiectivului propus, cu o cifră de peste 18 miliarde de euro în fiecare an.
Cercetarea efectuată de WWF se concentrează pe subvențiile dăunătoare biodiversității în cadrul Cadrului Financiar Multianual al UE pentru perioada 2021-2027. Acest studiu analizează în special subvențiile care au un impact negativ asupra biodiversității în interiorul UE.
Realizat de firma de consultanță de mediu Trinomics, studiul se axează pe efectele pe care subvențiile identificate le au asupra biodiversității, excluzând însă impactul lor asupra schimbărilor climatice. Cu toate acestea, există și subvenții indirecte care afectează biodiversitatea, cum ar fi anumite scutiri de taxe, însă acestea sunt prezentate doar ca exemple în raport.
Metodologia de cercetare a implicat analiza datelor disponibile și a literaturii de specialitate pentru a identifica subvențiile directe care aduc prejudicii biodiversității, iar datele din programele de finanțare ale UE au fost folosite pentru a cuantifica subvențiile potențial dăunătoare.