În România există aproximativ 127.000 de organizații neguvernamentale, care în 2022 au angajat aproximativ 127.000 de persoane și au avut venituri totale de 21 de miliarde de lei (1,51% din PIB), potrivit studiului “România 2024. Sectorul neguvernamental. Profil, tendințe, provocări” realizat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC). Studiul oferă o analiză a stării sectorului ONG, evidențiind consolidarea încrederii publicului și creșterea donațiilor, dar și provocările recente legate de pandemie, războiul din Ucraina și burnout-ul angajaților.
Raportul este finanțat de Active Citizens Fund România și Granturile SEE 2014-2021, oferind o radiografie a sectorului, inclusiv date despre funcționarea internă, rata de activitate și impactul în diverse domenii precum cel social-caritabil, educațional, religios și pentru tineret.
“Cea de-a treia editie a raportului FDSC asupra sectorului neguvernamental arată maturizarea clară a acestui domeniu. Nivelul încrederii populației este stabil, donațiile cetățenilor și sprijinul companiilor cresc, numărul de noi ONG-uri înregistrate este unul constant, iar 70% dintre angajați se văd continuându-și cariera în organizatiile în care lucrează. De asemenea, același procent consideră că schimbă soarta oamenilor sau a societății. Pe lângă aceste date pozitive, vedem precaritatea sectorului: oameni care nu pot beneficia de servicii sau proiecte care nu se derulează din lipsă de finanțare, salarii sub media națională, angajați și voluntari care vorbesc despre burnout, un aspect la care trebuie să fim foarte atenți. Astfel, sperăm ca acest raport să fie un instrument util pentru cei interesați de sectorul ONG (lideri, membri, angajați, voluntari, autorități, companii) mai ales dacă ne gândim ca obținerea de informații utile domeniului reprezintă a doua cea mai mare provocare a liderilor ONG”, a declarat Ionuț Sibian, Director executiv FDSC.
În ianuarie anul acesta, în Registrul Național ONG erau înregistrate 127.053 ONG-uri active și 8.003 radiate, dizolvate sau în lichidare. Dintre cele 127.000 de ONG-uri, 106.433 sunt asociații, 19.046 fundații, 1.529 federații, 759 uniuni și 37 filiale ale unor organizații din afara României. România are o rată de 6,7 entități la 1.000 de locuitori, sub media UE de 9,41, dar la același nivel cu Portugalia și peste Polonia, Grecia și Irlanda. În ultimii trei ani, ritmul de înscrieri în Registrul Național ONG a fost de aproximativ 4.200-4.300 pe an.
Cele mai multe ONG-uri sunt în Harghita, Cluj, București, iar cele mai puține în Vaslui și Ialomița, raportat la dimensiunea populației. Predomină ONG-urile caritabile.
Raportat la dimensiunea populației, cele mai multe organizații sunt în București și zona de Nord-Vest. Astfel, sunt 10,6 organizații la 1.000 de locuitori în Harghita, urmată de Cluj (10,4), București (10,0), Sibiu (9,6), Maramureș (7,6), Bihor (7,2), Arad (6,9). La polul opus, cele mai puține sunt în Moldova și sudul României, mai exact în Vaslui (2,1 ONG-uri la 1.000 de locuitori), Ialomița (2,4), Călărași și Olt (2,6 ambele).
Veniturile sectorului contribuie cu 1,51% la PIB-ul României.
ONG-urile din România obțin venituri din finanțări publice și private, donații și sponsorizări, dar mai puțin din activități economice. Doar 11% dintre organizații obțin venituri din activități economice, reprezentând până la 18% din veniturile totale ale sectorului. Cele mai frecvente surse de venit în 2023 au fost direcționarea a 3,5% din impozitul pe venit, sponsorizările și donațiile individuale.
Veniturile totale ale ONG-urilor au fost de peste 21 de miliarde de lei la finalul anului 2022, aproximativ 1,51% din PIB, în ușoară scădere față de 2015 (1,59%). Veniturile sectorului au crescut față de 2020-2021, dar au scăzut comparativ cu 2019. În comparație cu 2015, veniturile ONG-urilor au aproape dublat.
Totuși, 26% dintre ONG-uri nu au înregistrat deloc venituri în 2022. Majoritatea organizațiilor (54%) au înregistrat venituri sub 40.000 de lei sau între 40.000 și 200.000 de lei, iar doar 20% au avut venituri de peste 200.000 de lei.
În ultimii trei ani, 78% dintre ONG-uri au trebuit să limiteze accesul la programe din cauza resurselor insuficiente, o problemă agravată de amenințările globale precum pandemia de COVID-19 și recesiunea economică.
“Având în vedere că o parte din măsurile care au avut o contribuție semnificativă pentru creșterea sectorului ONG au fost restricționate începând cu ianuarie 2024, precaritatea acestui sector va fi și mai vizibilă. Mai exact, redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit va fi aplicabilă exclusiv veniturilor din salarii și asimilate salariilor (eliminate și veniturile din străinătate), iar facilitatea fiscală privind sponsorizarea a fost eliminată pentru microîntreprinderi”, a explicat Ștefania Andersen, Director Operațional FDSC.
Sectorul neguvernamental ca angajator
Aproximativ 127.000 de rezidenți ai României sunt angajați în sectorul neguvernamental, ONG-urile care au angajați constituind o minoritate.
Cei mai mulți angajați din ONG-uri au vârsta până în 44 de ani, iar femeile predomină în majoritatea domeniilor ONG, potrivit Barometrul Liderilor ONG 2023 (BLO 2023) - sondaj parte a studiului FDSC. De asemenea, majoritatea angajaților au studii universitare de masterat sau doctorat.
Peste 80% dintre angajații din sector sunt mulțumiți și foarte mulțumiți de viața lor, iar peste 60% sunt mulțumiți de veniturile lor. Peste 70% dintre participanți ar vrea să-și petreacă restul carierei în cadrul organizației în care își desfășoară activitatea.
În raport cu salariul mediu net lunar, angajații din ONG sunt la un nivel inferior.
Aproximativ 27% dintre respondenți lucrează 40 de ore/săptămână, iar 54% mai puțin de 40 de ore. Peste 50% dintre angajații din sector au două sau mai multe locuri de muncă având în vedere specificul activităților desfășurate.
În jurul a 60% dintre angajați spun că lucrează și în afara sectorului ONG și având multe ore lucrate zilnic/săptămânal și salarii mici, angajații din ONG-uri sunt predispuși epuizării. De altfel, 46% dintre angajați au afirmat că resimt un grad ridicat sau foarte ridicat de epuizare și 39% resimt un grad moderat de burnout.
1 din 3 români interacționează cu un ONG. 1 din 4 români a donat pentru un ONG în 2023
Participarea în asociații în România a crescut semnificativ în ultimii 30 de ani, de la 13% în 1993 la aproximativ 30% din populație în prezent. Totodată, interacțiunea dintre ONG-uri și populație a crescut, conform datelor din Barometrul Opiniilor despre Societatea Civilă 2023 (BOSC 2023). Procentul cetățenilor care au beneficiat de serviciile unui ONG a fost dublu față de 2016.
De altfel, 24% din populația României a făcut cel puțin o donație către ONG-uri, o creștere față de 21% în 2016. Cei mai activi donatori sunt cei cu vârsta între 18-49 de ani și cu studii superioare. Zonele din România cu cele mai mici rate de donații sunt Valahia și Moldova.
Care sunt principalele provocări ale liderilor
Atragerea de fonduri este principala provocare pentru liderii de ONG-uri, 94% dintre respondenți afirmând că au nevoie de ajutor semnificativ în acest domeniu. Următoarea provocare este obținerea de informații utile pentru sectorul neguvernamental (86% dintre respondenți).
Identificarea, recrutarea și mobilizarea de voluntari reprezintă o provocare pentru 58% dintre lideri. Aceștia consideră că au nevoie de sprijin și în ceea ce privește comunicarea publică (76%), evaluarea organizațională și digitalizarea (peste 70%).