Stiri

Semnal de alarmă, după o expediție de 389 de zile la Polul Nord

4
min
12/10/2020

Oamenii de știință au reușit să înțeleagă amploarea schimbărilor climatice în Ocean Arctic.

După un an de explorare a Arcticii, cea mai de amploare expediție realizată până în prezent la Polul Nord a revenit în Germania și trage un semnal de alarmă asupra topirii banchizelor ca urmare a încălzirii globale. În total, câteva sute de experți și oameni de știință din douăzeci de țări diferite au participat la această expediție, lucrând în ture pe spărgătorul de gheață Polarstern al institutului german Alfred-Wegener, care a plutit odată cu ghețurile purtate de curentul polar care se deplasează de la est în Oceanul Arctic. Oamenii de știință spun că acum au reușit să înțeleagă amploarea schimbărilor climatice în vastul Ocean Arctic. „Am privit cum dispar banchizele în timpul verii”, a explicat liderul expediției, Markus Rex. Pentru acest climatolog și fizician, concluzia este clară: „dacă schimbările climatice continuă astfel, atunci în câteva decenii vom avea o zonă arctică fără gheață în timpul verii”.

Direct la Polul Nord, am descoperit (vara) gheață topită, subțire, sfărâmicioasă”, a povestit Rex evocând totodată „suprafețe cu apă lichidă cât se putea vedea cu ochii, până la linia orizontului”. Un diagnostic confirmat de observațiile satelitare americane, care au dezvăluit că în timpul verii gheaţa s-a topit până la al doilea cel mai redus nivel înregistrat până în prezent, după 2012. În timpul iernii, când timp de câteva luni în această regiune este noapte absolută, oamenii de știință au măsurat, de asemenea, temperaturi mult mai ridicate în comparație cu cele înregistrate în urmă cu câteva decenii în aceeași perioadă. Cercetătorii promit să furnizeze informații valoroase pentru a înțelege „procesele complexe” care au loc la Polul Nord și care conduc la o încălzire globală mai accelerată în această regiune decât în restul lumii. Misiunea, cu un buget de 140 de milioane de euro, a studiat atmosfera, oceanul, suprafețele înghețate și ecosistemul pentru a colecta date cu ajutorul cărora se va evalua impactul schimbărilor climatice. Scopul este de a dezvolta modele de prognoză climatică pentru a determina cum vor arăta valurile de căldură, ploile abundente sau furtunile peste 20, 50 sau 100 de ani.