Stiri

România sprijină noile măsuri de protecția mediului ale UE, dar cere clarificări și un calendar de implementare

12
min
22/12/2022

Regulamentul privind restaurarea naturii reprezintă primul act legislativ care vizează în mod explicit restaurarea naturii şi are obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru biodiversitate.

Ministrul Mediului Apelor şi Pădurilor, Barna Tanczos, a condus marţi delegaţia României la Consiliul de Mediu de la Bruxelles, unde au fost discutate o serie de regulamente şi directive privind restaurarea naturii, emisiile industriale, transferurile de deşeuri dar şi propunerile recente ale Comisiei Europene în cadrul pachetului privind reducerea la zero a poluării.

Sprijin din partea României

Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, în intervenţia sa pe tema Regulamentului privind restaurarea naturii, demnitarul român a subliniat că România salută această propunere de Regulament, pe care o consideră instrumentul cheie ce va contribui la stoparea şi restabilirea pierderii biodiversităţii, precum şi la atenuarea şi adaptarea la schimbările climatice.

"Subliniem în acest sens importanţa flexibilităţii necesare pentru Statele Membre în atingerea obiectivelor şi ţintelor foarte ambiţioase, luând în considerare circumstanţele naţionale.Totodată, trebuie să avem în vedere şi implicaţiile economice şi sociale, protecţia drepturilor de proprietate şi asigurarea sprijinului financiar pentru restaurare", a spus Barna Tanczos.

Regulamentul privind restaurarea naturii reprezintă primul act legislativ care vizează în mod explicit restaurarea naturii şi are obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru biodiversitate.

Astfel, prin această propunere se stabileşte un obiectiv general pentru a contribui la restaurarea continuă, pe termen lung şi susţinută, a naturii biodiversificate şi rezistente în zonele terestre şi marine ale UE prin restaurarea ecosistemelor, îndeplinirea obiectivelor UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi îndeplinirea angajamentelor internaţionale, precizează ministerul în comunicat.

Trasabilitatea deșeurilor, esențială

În ceea ce priveşte directiva privind emisiile industriale, ministrul român al Mediului şi-a exprimat îngrijorarea legat de extinderea domeniului de aplicare, sistemul de penalităţi şi compensări sau de abordarea privind performanţele de mediu.

"Avem rezerve cu privire la extinderea domeniului de aplicare al Directivei pentru activităţile de extracţie a mineralelor industriale şi metalice şi rezerve faţă de includerea fabricării bateriilor sub incidenţa Directivei. Totodată având în vedere complexitatea Directivei şi necesitatea identificării unei abordări echilibrate, apreciem iniţiativa Preşedinţiei cu privire la includerea unor dispoziţii legate de perioadele tranzitorii şi considerăm că este importantă stabilirea unui calendar adecvat pentru transpunere şi implementare", a punctat Barna Tanczos.

În intervenţia sa pe tema Regulamentului privind transferurile de deşeuri, demnitarul român a subliniat că România susţine măsurile consolidate, propuse de Comisie, pentru controlul aplicării regulilor, care pot contribui în mod eficient la reducerea transferurilor ilegale de deşeuri prin prevenirea şi detectarea din timp a acestora.

"Un alt element important în combaterea transportului ilegal este asigurarea unei trasabilităţi corespunzătoare a deşeurilor până la locul de tratare a acestora. În acest sens, este esenţială posibilitatea limitării numărului de operaţii intermediare de valorificare, având în vedere riscul pierderii trasabilităţii şi a controlului asupra cantităţilor de deşeuri", a subliniat ministrul Barna Tanczos.

Aer poluat, ape uzate

Totodată, legat de directiva privind calitatea aerului, ministrul român al mediului, apelor şi pădurilor a declarat că România înţelege necesitatea stabilirii unor obiective ambiţioase privind calitatea aerului, având în vedere, în principal, impactul asupra sănătăţii umane, dar consideră că această nouă abordare va reprezenta "o adevărată provocare".

"Noile prevederi propuse vor trebui analizate atent şi cu prudenţă atât din perspectiva costurilor, cât şi a perioadelor necesare implementării, astfel încât impactul bugetar şi administrativ să fie limitat. Este nevoie de o abordare realistă şi fezabilă, care să ţină cont de circumstanţele şi specificităţile naţionale, inclusiv din punct de vedere administrativ, pentru a facilita implementarea", a transmis el.

În ceea ce priveşte Directiva privind epurarea apelor uzate urbane, Barna Tanczos a mulţumit Comisiei pentru propunerea ambiţioasă de reactualizare acestei directive, adoptate acum 31 de ani şi a subliniat că România a întreprins eforturi susţinute pentru realizarea infrastructurii necesare colectării şi epurării apelor uzate urbane, dar încă mai sunt mulţi paşi de parcurs.

"Principalele probleme cu care ne-am confruntat sunt legate de aglomerările mici din mediul rural. Prin urmare, reducerea pragului la 1.000 de locuitori echivalenţi pentru sistemele de canalizare va reprezenta o mare provocare atât din perspectiva finanţării şi execuţiei acestora, dar şi al exploatării, întreţinerii şi asigurării sustenabilităţii.

Salutăm prevederile legate de sistemele individuale adecvate, având în vedere că, în multe cazuri, acestea reprezintă o soluţie mult mai economică, în special în localităţi dispersate.Totodată, considerăm că abordarea bazată pe risc, atingerea neutralităţii energetice, precum şi managementul adecvat al nămolurilor sunt aspecte foarte importante, care trebuie rezolvate. Totuşi, trebuie identificate soluţii şi termene adecvate pentru reducerea eforturilor financiare suplimentare", a încheiat demnitarul român.

Evenimentul a reunit miniştrii Mediului din Uniunea Europeană şi a fost organizat sub egida Preşedinţiei cehe a Consiliului UE. Reuniunea s-a încheiat cu prezentarea priorităţilor viitoarei Preşedinţiei a Consiliului UE, care va fi deţinută de Suedia.

Sursa foto: Facebook/ Tanczos Barna