Într-o lume în care miliarde de oameni se confruntă cu foamea, risipa alimentară rămâne o problemă globală gravă.

La nivel mondial, aproximativ o treime din alimentele destinate consumului uman sunt aruncate, iar în Uniunea Europeană, se estimează că 20% din producția alimentară se pierde sau se risipește. Această realitate dureroasă este și mai tulburătoare în contextul în care 43 de milioane de oameni din Uniunea Europeană nu își pot permite să aibă mese adecvate zilnice.

România a făcut un pas important în lupta împotriva risipei alimentare prin adoptarea Legii 181/2020. Această lege, care a intrat în vigoare în februarie 2021, transpune în legislația românească o cerință impusă de Directiva (UE) 2018/851 - colectarea biodeșeurilor. Biodeșeurile, conform acestei legi, includ deșeurile provenite din grădini și parcuri, alimente, bucătăriile private, birouri, cantine, restaurante, comerțul cu ridicata și deșeurile similare rezultate din procesarea alimentelor în unitățile specializate.

Cu toate acestea, succesul acestei inițiative depinde în mare măsură de implementarea efectivă a legii. În prezent, aprobarea normelor tehnice și a procedurilor de raportare, necesare pentru aplicarea coerentă a legii, rămâne o provocare majoră.

Un studiu realizat de Uniunea Europeană a conturat profilul consumatorului casnic responsabil cu risipa alimentară. Acesta este descris ca fiind tânăr, pasionat de gătit și conectat digital. Apreciind ofertele bune și preferând pachetele mari la prețuri mai mici, acest consumator se confruntă adesea cu dileme în procesul de cumpărare, având dificultăți în a decide cât este suficient și cât este în plus.

Cu toate acestea, risipa alimentară nu este o problemă exclusiv a consumatorilor. Ea apare în toate etapele lanțului alimentar, de la producție la comercializare și, în cele din urmă, la consumatorul final. Ambalajele inadecvate, dificultățile în gestionarea stocurilor și etichetările eronate sunt doar câteva dintre provocările cu care se confruntă industria alimentară.

În acest context, cadrul legal reprezintă un instrument crucial în lupta împotriva risipei alimentare. România a adoptat deja legislația necesară, dar este imperativ ca normele de aplicare să fie stabilite și respectate. Aceste norme vor oferi claritate și orientare, asigurând că legea este pusă în aplicare eficient și că cei care încalcă obligațiile legale sunt sancționați corespunzător.

‍