“Indexul de performanță al schimbărilor climatice” este un clasament anual realizat de New Climate Institute, Climate Action Network și GermanWatch, care ține cont de măsurile pe care diverse țări le iau pentru limitarea creșterii temperaturii globale sub 2°C. Au fost luați în considerare 4 indicatori în constituirea unui scor pentru țară, respectiv: emisiile de gaze cu efect de seră (40% din scor), energii regenerabile (20% din scorul total), energie utilizată (20% din scorul total), politicile de climă (20% din scorul total). 

La ediția de anul acesta au contribuit și patru organizații non-guvernamentale de protecție a mediului din România: 2Celsius, Bankwatch, Greenpeace și TERRA Mileniul III.

În acest clasament, țara noastră a coborât de pe locul 24, pe care îl ocupa anul trecut, pe locul 30, din totalul de 57 de țări.

Această cădere în clasament e cauzată de faptul că România nu a luat măsuri ferme și nu a făcut progrese în zonele importante, cum ar fi energia regenerabilă, consumul de energie și emisiile de gaze cu efect de seră. De asemenea, stăm rău și la al patrulea indicator de care se ține cont: politici climatice, pe care ocupăm locul 48 din 54. Cu toate acestea, aici este o ușoară creștere față de anul trecut, când România era pe ultima poziție în clasament, 54. Votul din Parlamentul European de anul acesta pe Legea Climatică reliefează clar faptul că politicienii români, în majoritate, sunt împotriva unei ținte de 60% de reducere a emisiilor.

La capitolul "energie regenerabilă" ocupăm locul 35, pentru că România continuă să susțină proiecte nocive mari care implică gaz și cărbune, generatoare de emisii de CO2.

La capitolul "consum energetic", România s-a clasat  pe locul 17, ceea ce a ridicat-o în clasament fiind scorul foarte bun la subindicatorul "eficiență energetică în 2030". Pe termen lung, România nu are o strategie de țară în ceea ce privește reducerea gazelor cu efect de seră.

Pe plan mondial, Uniunea Europeană și-a îmbunătățit locul în clasament, ajungând pe 22. SUA, Iran și Arabia Saudită se află la coada clasamentului, iar în vârful său, primele trei poziții au rămas neocupate pentru că nici o țară sau uniune nu respectă toate punctele Acordului de la Paris, ceea ce face ca primele trei locuri din clasament să rămână neocupate.