Uniunea Europeană și România s-au confruntat în ultimii ani cu provocări din ce în mai mari: de la creșterea dependenței de importuri, prețuri ridicate și volatile la energie în contextul conflictului ruso-ucrainean, riscuri de securitate, obiective pentru decarbonizare și schimbări climatice. RepPOWER EU și alte inițiative întăresc politica UE de a realiza o piață energetică integrată și de a asigura securitatea aprovizionării cu energie și durabilitatea sectorului energetic.
În conformitate cu uniunea energetică (2015), politica energetică a UE are următoarele cinci obiective principale:
Diversificarea surselor de energie ale Europei, asigurând securitatea energetică prin solidaritate și cooperare între țările UE;
• Asigurarea funcționării unei piețe interne a energiei pe deplin integrate, care să permită libera circulație a energiei prin UE printr-o infrastructură adecvată și fără bariere tehnice sau de reglementare;
• Îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea dependenței de importurile de energie, reducerea emisiilor și stimularea creării de locuri de muncă și a creșterii economice;
• Decarbonizarea economiei și tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, în conformitate cu Acordul de la Paris;
• Promovarea cercetării în domeniul tehnologiilor cu emisii scăzute de dioxid de carbon și al energiei curate și acordarea de prioritate cercetării și inovării pentru a impulsiona tranziția energetică și a îmbunătăți competitivitatea.
Unele aspecte ale politicii energetice fac obiectul unei competențe partajate, indicând astfel un pas către o politică energetică comună. Cu toate acestea, fiecare stat membru își menține dreptul de a stabili condițiile de exploatare a propriilor resurse energetice, de a alege între diferitele surse de energie și de a stabili structura generală a aprovizionării sale cu energie.
Noile obiective energetice propuse de UE pentru 2030, convenite în mod informal în martie 2023, includ:
creștere a ponderii energiilor regenerabile în consumul de energie la 42,5 %, cu obiectivul de a atinge 45 %;
reducere de 11,7 % a consumului de energie primară și finală din UE, în comparație cu previziunile din 2020 pentru 2030, echivalentă cu 40,5 % și, respectiv, 38 % în comparație cu estimările din 2007.
Avem o tranziție lenta către energia regenerabila, desi Romania are resursele necesare pentru a genera aceasta energie, producătorii se confrunta cu instabilitate legislativa, lipsa de predictabilitate, lipsa investițiilor și chiar foarte des cu a resurselor.
Industria românească, pe cealaltă parte, a așteptat cu mult interes accesarea fondurilor europene pentru a putea investi în energie regenerabila și pentru a amortiza din investiție, de cele mai multe ori evaluata la o amortizare în 4 sau 5 ani în cadrul unui parc fotovoltaic, de exemplu. Chiar și cu sprijinul fondurilor europene exista costuri atașate la care mulți nu se așteaptă, uneori de schimbare a instalațiilor sau pregătirea tehnica pentru de exemplu: un parc fotovoltaic și conectarea la rețeaua de distribuție.
Asigurarea eficientei energetice în sectorul industrial este un proces lent și greoi, lipsit de stabilitate, cu un sector care caută cel mai mult predictabilitatea pieței de energie.
Țintele energetice stabilite prin PNIESC pentru Romania sunt:
• Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 44% până în 2030, comparativ cu 2005;
• Consum de energie din surse regenerabile de 30,7% în 2030;
• Îmbunătățirea eficienței energetice cu 45,1% (energie primară) în 2030 comparativ cu 2007.
Din Pilonul I. Tranziția verde, Componenta C6. Energie, din Planul National de Redresare și Reziliență sunt menționate și fondurile alocate, astfel:
Componenta Energie răspunde inițiativei emblematice Accelerarea (Power-up) din Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă, care are că obiectiv acordarea de întâietate tehnologiilor curate perene, dezvoltării și utilizării surselor regenerabile de energie. Prin reformele şi investiţiile care contribuie la înlocuirea cărbunelui din mixul energetic și la stimularea producției de electricitate din surse regenerabile, inclusiv de hidrogen verde, componenta Energie din PNRR contribuie la accelerarea dezvoltării și utilizării surselor regenerabile de energie, inclusiv de hidrogen verde, precum şi la stocarea și integrarea energiei regenerabile în sistemul energetic.
Componenta Energie, prin I5., răspunde inițiativei emblematice Renovarea (Renovate) din Strategia anuală pentru 2021 privind creșterea durabilă care urmărește îmbunătățirea eficienței energetice, încurajarea renovărilor de amploare și a utilizării eficiente a resurselor în cazul clădirilor publice și private.
Buget: 1.620 mil. euro, din care solicitat în cadrul PNRR: 1.620 mil. euro.
Valorile din prezenta componentă nu includ TVA.
Se estimează un necesar de peste 22.600 mil. euro pentru investiții în sectorul energetic în anii 2021-2030 în vederea atingerii obiectivelor de politică din PNIESC pentru anul 2030.”
La nivel de consumator final sunt tot mai multe soluții pentru trecerea la energie regenerabila: pompe de căldură, panouri fotovoltaice și chiar soluții comune, locale: centrale.
Desigur, toate acestea reprezintă și ele investiții destul de mari pentru o gospodărie, în condițiile economice actuale, dar exista și soluții că proiectele prin AFM: Casa Verde Fotovoltaice 2023 și ea desigur, venind cu alte costuri atașate, inclusiv pentru pregătirea tehnică a locului de instalare.