Pactul Verde European își propune să facă din Europa o regiune neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Acest obiectiv presupune atingerea echilibrului net de carbon până în acel an, ceea ce înseamnă că cantitatea de bioxid de carbon (CO2) emisă în atmosferă trebuie să fie compensată de cantitatea de CO2 eliminată din atmosferă. La nivel global, se estimează că absorbția naturală (prin păduri, sol și oceane) elimină anual între 9,5 și 11 gigatone de CO2. Cu toate acestea, emisiile globale de CO2 (37,8 gigatone în 2021) depășesc semnificativ capacitatea naturală de eliminare a CO2. Astfel, este necesară adoptarea unor măsuri pentru reducerea emisiilor de CO2 și pentru creșterea capacității de eliminare a acestuia din atmosferă.
Legea Europeană a Climei, intrată în vigoare în iulie 2021, stabilește o țintă intermediară pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2030, cu 55% mai mică față de nivelul din 1990. Această țintă ar putea fi majorată la o reducere de 57% în cazul în care capacitatea de absorbție a terenurilor și pădurilor va crește la 310 de milioane de tone CO2 până în 2030, conform regulamentului 839/2023, conform unei analize realizate de Alpha Bank, citată Bursa.
Principalele noxe
Toate țările din regiune au reușit să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în comparație cu anul 1990 (Fig. 1a). România a înregistrat cea mai mare reducere, de la 257 de milioane de tone echivalent CO2 la 113 de milioane de tone echivalent CO2 în 2022. Raportat la populație, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut de la 11,1 tone per capita la 5,9 tone per capita. Cele mai mari fracțiuni ale acestor emisii au fost reprezentate de oxizii de carbon (66%) și metan (23%). România se remarcă printre țările din regiune prin proporția dublă a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de metan, un gaz cu un potențial de încălzire mult mai mare decât CO2 (Fig. 1b). Principalele surse de poluare au rămas activitățile care implică arderea combustibililor, responsabile pentru 3,9 tone per capita de gaze cu efect de seră în 2022 (Fig. 1c). Restul emisiilor de gaze cu efect de seră au fost generate de procesele industriale (0,7 tone per capita) și agricultură (1 tonă per capita). În România, agricultura poluează mai mult decât procesele industriale, o situație similară cu cea din Polonia, Bulgaria și Grecia, însă discrepanța semnificativă dintre cele două sectoare este specifică doar Poloniei.
Marii poluatori
Cea mai mare parte a poluării rezultate din arderea combustibililor este generată de sectoarele transport și energie. În comparație cu anul 1990, poluarea din sectorul energetic a scăzut (de la 3,1 tone per capita la 0,9 tone per capita), dar a crescut în sectorul transporturilor (de la 0,5 tone per capita la 1,1 tone per capita). Celelalte două surse majore de poluare prin arderea combustibilului sunt industria-construcții și clădirile. În comparație cu anul 1990, poluarea din industria-construcțiilor a scăzut (de la 2,3 tone per capita la 0,7 tone per capita), în timp ce poluarea din clădiri a crescut (de la 0,5 tone per capita la 0,6 tone per capita). Tendința poluării pe sectoare este similară cu cea a regiunii, cu excepția poluării din clădiri, care a scăzut în toate țările din regiune. Cu toate că reducerea semnificativă a poluării datorate pierderilor de combustibil (emisiile fugitive) este notabilă (de la 1,5 tone per capita la 0,6 tone per capita), aceasta rămâne în continuare mai mare decât nivelul înregistrat în Polonia, depășind nivelul atins de alte țări din regiune (0,1 tone per capita în Italia, 0,2 tone per capita în Ungaria și 0,3 tone per capita în Grecia, Bulgaria și Cehia).
A depășit ținta stabilită pentru 2030
România a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 56% față de nivelul din 1990, depășind ținta de 55% stabilită de Comisia Europeană pentru anul 2030. Cu toate acestea, eforturile de reducere a poluării trebuie menținute pentru a atinge obiectivul neutralității climatice până în 2050. România continuă să emită 133 de tone echivalent CO2, ceea ce necesită o reducere suplimentară a emisiilor în paralel cu creșterea capacității de absorbție a CO2 în terenuri și păduri. În 2022, această capacitate a atins 49,3 tone echivalent CO2, depășind ținta de 26,5 tone echivalent CO2 stabilită pentru 2030 de către Comisia Europeană, România fiind singura țară din regiune care a realizat această performanță, în condițiile în care suprafața împădurită a crescut ușor până la 30% din suprafața țării.
Sursa foto: bursa.ro