Din Australia până în Ontario, orașele lumii au început să elimine porțiuni inutile de beton și asfalt, permițând naturii să se instaleze în locul lor, potrivit BBC.
În oraşul american Portlad, din Oregon, aproximativ 50 de voluntari au îndepărtat 1.670 de metri pătraţi de beton de pe terenul unei biserici locale.
„Este vorba de a imagina și de a realiza pe deplin un vis pe care cred că îl avem cu toții. Visul de a readuce natura în mijlocul nostru”, a spus Katherine Rose, director de comunicare la Depave, organizaţia non-profit din care fac parte voluntarii.
Beneficiile depavării
Ideea de „depavare”, cunoscută şi sub numele de „desigilare”, este simplă: înlocuirea betonului, asfaltului și altor forme solide de amenajare peisagistică cu plante și sol. Această idee există cel puțin din 2008, când a fost înființat grupul Depave. Susținătorii ideii spun că depavarea permite apei să se absoarbă în sol, ceea ce reduce inundațiile în perioadele de ploi abundente.
Prin plantarea de copaci se poate crește numărul de spaţii cu umbră, care protejează locuitorii de valurile de căldură. Mai multă verdeaţă pe străzile orașelor poate chiar să îmbunătățească sănătatea mintală a oamenilor.
Totodată, pe măsură ce criza climatică se adânceşte, unele orașe și chiar regiuni întregi au început să adopte depavările ca parte a strategiilor lor de adaptare la schimbările climatice.
Green Venture, un ONG de mediu din Ontario, Canada, a fost inspirat de proiectele din Portland, astfel că voluntarii din grup au început să planteze grădini în miniatură într-un cartier degradat din oraşul Hamilton.
„Înainte, era un loc prin care încercai să treci rapid. Acum sunt locuri în care te-ai putea opri, ai putea sta de vorbă sau să citești ziarul”, a spus Giuliana Casimirri, director executiv al ONG-ului.
În Hamilton, inundațiile pot face ca apele reziduale să se amestece în scurgerile care se varsă în Lacul Ontario, sursa de apă potabilă a orașului. Studiile au demonstrat că suprafețele precum betonul cresc riscul de inundații în zonele urbane, astfel că eforturile unor grupuri precum Green Venture deviază cantităţi uriaşe de ploaie de la intrarea în canalele de scurgere.
Cum renunţă oraşele europene la beton şi asfalt
În Europa, mai multe municipalități au început să trateze cu seriozitate problema depavării. În Londra, de exemplu, locuitorii sunt încurajați să își depaveze grădinile.
În Franţa, guvernul a pus la dispoziţie 500 de milioane de euro pentru ecologizarea urbană, ceea ce include depavarea şi instalarea de pereţi şi acoperişuri verzi. O parte din motivație este aceea de a face orașele mai rezistente la valurile de căldură din timpul verii, care au afectat grav unele părți ale Franței în ultimii ani.
Unele dintre proiecte sunt de dimensiuni semnificative. O fostă parcare de 45.000 de metri pătraţi, din apropierea unei păduri din regiunea pariziană, a fost depavată pentru a începe să capteze apa, iar zona va fi în curând înverzită.
În Leuven, Belgia, doar în 2023 au fost infiltrate 1,7 milioane de litri de apă în sol după eliminarea a 6.800 de metri pătraţi de suprafeţe dure. În cartierul suburban Spaanse Kroon, în care locuiesc aproximativ 550 de persoane, vor fi îndepărtate suprafeţe semnificative de asfalt în zona rezidenţială, iar pe trotuare se va păstra mai mult de un metru pentru a le oferi oamenilor suficient spaţiu.
În situațiile în care trotuarele sunt îndepărtate complet, pentru utilizarea în comun a drumului de către maşini, pietoni şi biciclişti, în cartiere cu trafic redus, vor fi introduse măsuri pentru a reduce viteza mașinilor.
Mai mult, începând cu anul acesta, dezvoltatorii din Leuven trebuie să demonstreze că orice ploaie care cade pe casele noi sau renovate semnificativ poate fi fie captată și reutilizată la fața locului, fie filtrată în grădina proprietății, în loc să se acumuleze și să provoace o inundație. Dacă dezvoltatorii nu pot dovedi că proiectele lor sunt pregătite pentru precipitații extreme, acestea nu vor fi aprobate.
Cum ar putea Australia să elimine jumătate din parcările în aer liber
În Melbourne, Australia, a fost efectuat un studiu despre ce ar implica desfiinţarea a mii de locuri de parcare şi transformarea lor în grădini în miniatură. Concluzia a fost că, prin eliminarea a jumătate din locurile de parcare în aer liber din oraş, se pot obţine aproximativ 60 de hectare de spaţiu verde, care menţine oraşul răcoros şi previne inundaţiile.
Pentru a asigura totuşi locuri de parcare pentru oameni, există suficiente locuri de parcare la parterul clădirilor, în interior, însă acestea trebuie să fie deschise către public, potrivit studiului. Totodată, creşterea numărului de spaţii verzi ar putea aduce beneficii pentru prezenţa biodiversităţii în mediul urban.
Potrivit specialiştilor în urbanism, depavarea poate schimba oraşe, ţări şi chiar lumea întreagă doar dacă oamenii vor începe conversaţii în acest sens la nivel local şi vor pune presiune pe guvern să acţioneze.
Foto: Freepik