Proiectul legii mirosurilor a primit vot final în plenul Camerei după ce a fost adoptat de Senat. Legea a fost votată în Parlament cu 309 voturi și o abținere. Inițiatorul legii a declarat că există un vid legislativ și Garda de Mediu nu poate da amenzi și sancționa poluatorii majori neexistând nici un cadru legal. Mirosurile deranjează pe toată lumea, iar această lege reglementează problema deranjului olfactiv de care se plâng tot mai mulți cetățeni.

Actul normativ își propune să ne scape de mirosurile neplăcute emanate de gropile de gunoi, gunoiul depozitat în zone neamenajate, abatoare, incineratoare, stații de epurare și fabrici, care până acum nu erau sancționate, căci nu emiteau în aer noxe peste limitele admise. Totuși, mii de oameni reclamau pur și simplu mirosul.

 Iată câteva puncte din Legea Mirosurilor, cerută de mulți români:

• Definește disconfortul olfactiv ca fiind mirosul generat de o activitate care poate avea impact negativ asupra sănătății populației și a mediului în întregul său care se cuantifică pe diferite scale de mirosuri, conform standardelor în vigoare.
• Reglementează obligativitatea unui Plan de gestionare a disconfortului olfactiv care va cuprinde măsurile necesare pentru prevenirea și diminuarea disconfortului și care va face parte din autorizația de mediu. Nerespectarea Planului va putea atrage inclusiv suspendarea temporară sau definitivă a activității generatoare de disconfort olfactiv.
• Autoritățile administrației publice locale vor avea obligația să reglementeze, inclusiv prin interzicerea permanentă sau temporară, desfășurarea activităților generatoare de mirosuri în zonele de locuit, recreere, odihnă, tratament și agrement și să controleze preventiv și la sesizarea publicului activitățile care nu se supun reglementării din punct de vedere al protecției mediului.
• La elaborarea planurilor de urbanism și amenajarea teritoriului se vor prevedea, obligatoriu, și măsuri de prevenire și reducere a disconfortului olfactiv.

La nivel european nu există deocamdată o reglementare care să stabilească limite pentru concentrația de miros neplăcut din aer.