În ultimii doi ani, pe un drum din zona industrială din Iași, a fost depozitat clandestin pământ argilos, până când a apărut o formă nouă de relief în acea zonă: un deal cu lungimea de 450 metri, lățimea de 30 metri și înălțimea de 5 metri.
Conform estimării jurnaliștilor de la Reporter Is, acest volum corespunde unei cantități de circa 100.000 de tone. „E ca și cum o coloană de 5.000 de TIR-uri ar descărca pământul în acea zonă”, explică aceștia. Potrivit informațiilor postate de publicația ieșeană, dealul de pământ excavat s-ar afla exact în dreptul fabricii de cărămidă Ceramica – SC Brikston SA, firmă deținută de grupul austriac Leier. Care, însă, a transmis: „Nu este halda noastră, nu e terenul administrat de noi”.
Pământul se află în stânga și în dreapta intrării la stația de încărcare a fabricii, în bătaia vântului. Este împărțit în două: există o parte mai veche, cu vegetație crescută, și o parte nouă, proaspătă.
„Acum, nu este un risc major, pentru că pământul acela pare înghețat. Dar, dacă temperaturile se schimbă, apare și riscul ca praful să fie cărat în oraș”, spune Gheorghe Bacușcă, inspectorul șef al Gărzii de Mediu Iași. Conform Autorizației Integrate de Mediu emisă pentru SC Brikston SA în 2017, societatea exploatează argilă din Dealul Blănarului, dar are obligația să îl depoziteze în același loc, nicidecum la poarta dinspre stația de încărcare.
În autorizație sunt detaliate operațiunile efectuate, iar la modul de stocare al materiei prime („argilă galbenă sau vânătă derocată, haldată și macerată”) se menționează: haldă de macerare în cariera de argilă, cu stoc-tampon în zona de alimentare a utilajelor, nu pe terenul de lângă stația de încărcare.
Dar și în zona-tampon fabrica a făcut, în trecut, un deal imens, care este neatins de mulți ani, dovadă fiind vegetația crescută.
„Reziduurile de la această fabrică nu conțin pământ. Este exclus să fie rezultatul arderilor de acolo. Cel mult poate fi argilă pusă la macerat, dar nu știm până nu verificăm”, explică surse din cadrul Gărzii de Mediu.
Iașiul înregistrează regulat depășiri ale valorilor de PM2.5 în cadrul rețelelor de monitorizare a aerului, iar o sursă a acestor particule o reprezintă praful. Din cauza dimensiunilor mici, PM2.5 este capabil să pătrundă adânc în sistemul respirator uman şi de acolo în întregul corp, provocând o gamă largă de efecte pe termen scurt şi lung asupra sănătăţii.
Foto: reporteris.ro
