Madagascar este pe punctul de a experimenta prima foamete din lume determinată de schimbările climatice, potrivit ONU, care susține că zeci de mii de oameni suferă deja de foame și sunt vizați de insecuritate alimentară, după patru ani fără ploaie, ne informează Digi 24.
Seceta, cea mai gravă din ultimele patru decenii, a devastat comunitățile agricole izolate din sudul țării. „Acestea sunt condiții asemănătoare foametei și sunt determinate de climă, nu de conflicte”, a declarat Shelley Thakral, ofițer de comunicare în cadrul Programului Alimentar Mondial al ONU (PAM).
Lăcustele și frunzele de cactus, principala masă a oamenilor afectați de foamete.
ONU estimează că peste 30.000 de persoane se confruntă în prezent cu cel mai înalt nivel de insecuritate alimentară recunoscut la nivel internațional, adică nivelul cinci, și există îngrijorări cu privire la faptul că numărul acestor persoane ar putea crește înainte ca Madagascarul să intre în sezonul tradițional premergător recoltării.
„Acest lucru este fără precedent. Acești oameni nu au făcut nimic pentru a contribui la schimbările climatice. Nu ard combustibili fosili, însă sunt nevoiți să suporte efectele schimbărilor de mediu produse de alții", a declarat Shelley Thakral.
Criza alimentară e atât de mare, încât în satul îndepărtat Fandiova din regiunea sudică Amboasary, unele familii au arătat recent unei echipe PAM cum se hrănesc cu lăcustele din lipsă de alt fel de mâncare.
„Curăț insectele cât pot de bine, însă mă descurc foarte greu, pentru că aproape nu există apă”, a spus Tamaria, o mamă a patru copii.
„De opt luni de zile, copiii mei și cu mine mâncăm acest fel de mâncare în fiecare zi, pentru că nu avem altceva de mâncat și nici nu a plouat, ca să ne permită să recoltăm ceea ce am semănat”, a mai adăugat aceasta.
La rândul său, Bole, o mamă a trei copii, le-a declarat oficialilor ONU că „astăzi nu avem absolut nimic de mâncat în afară de frunze de cactus”. Aceasta a mai spus că soțul ei a murit recent de foame, precum s-a întâmplat și cu un vecin de-al său. „Ce pot să spun? Viața noastră constă în a căuta mereu frunze de cactus pentru a supraviețui", a mai spus localnica Bole.
Îmbunătățirea gestionării resurselor de apă
Deși Madagascar suferă de secete frecvente și este adesea afectată de schimbarea tiparelor meteorologice cauzate de fenomenul El Niño, experții consideră că actuala criză alimentară și umanitară este direct asociată schimbărilor climatice.
În ultimul raport IPCC s-a putut observa că Madagascar a înregistrat o creștere a aridității. Acest fenomen se așteaptă să se intensifice dacă schimbările climatice vor continua.
Pe termen scurt, PAM susține că are nevoie de 78,6 milioane de dolari pentru a furniza alimente care să salveze viețile oamenilor în următorul sezon agricol din Madagascar. Pe termen lung, însă, Programul Alimentar Mondial coordonat de ONU atrage atenția că vor fi necesare resurse financiare mult mai mari pentru a ajuta țările cele mai afectate de schimbările climatice să se poată adapta în moduri care să prevină viitoarele crize alimentare.
Sudul Madagascarului, de exemplu, va avea probabil nevoie de sisteme de irigații mai puternice, împreună cu culturi agricole și rase de bovine mai rezistente la secetă. Madagascar, una dintre cele mai sărace națiuni din lume, este puțin probabil să își poată permite astfel de inovații pe cont propriu.