O femeie a explicat de ce nu face duş în fiecare zi şi care sunt beneficiile duşurilor de scurtă durată, pentru Green News.

Liz Pearce a spus că, la cei 70 de ani ai săi, este dornică să aducă o contribuţie pozitivă la o planetă mai sustenabilă pentru viitoarele generaţii, prin obiceiurile sale de a face duş.

Şi asta în contextul în care organizaţia internaţională de mediu Friends of the Earth a avertizat că omenirea „depinde de puţina apă potabilă disponibilă”.  

Forumul Economic Mondial menţionează frecvent crizele de apă ca fiind în topul riscurilor globale, iar Organizaţia Naţiunilor Unite numeşte apa „modul principal prin care vom simţi efectele schimbărilor climatice”.

În ciuda faptului că agricultura reprezintă cauza principală a consumului de apă, uzul domestic este totuşi semnificativ, potrivit Treehugger.

Pearce, originară din Cardiff, Marea Britanie, s-a mutat într-un cătun la aproape 10 kilometri depărtare de satul Carhaix Plouger în nordul Franţei, în 2019. Acolo, a făcut tranziţia către apă caldă gratuită datorită subvenției guvernamentale pentru încălzire solară.

Puţini sunt cei care necesită duşuri zilnice – de ce totuşi există prea mulţi oameni care se spală zilnic

„Nu cred că există cineva care trebuie să facă duș în fiecare zi decât dacă face activităţi intense, transpiră mult sau trăiește într-o țară unde este foarte cald. Cred că publicitatea la televizor pentru produse şi presiunea celor din jur au convins prea mulți oameni că este necesar”, a spus ea.

„De asemenea, aerul condiționat poate usca aerul, astfel încât casele acumulează mai mult praf și oamenii se simt mai murdari”, a adăugat femeia.

Mai poţi citi: 2022, al doilea cel mai cald an înregistrat în Europa. Continentul nostru a suferit cea mai mare creştere

Iarna, de pildă, Pearce face duş o dată la două zile, iar fiecare duş durează mai puţin de cinci minute. „Pot visa cu ochii deschiși de pe canapea, nu sub apă”, a spus ea.

Duşurile scurte şi rare economisesc bani şi apă şi protejează producţia locală de mâncare

Motivaţia ei este complexă – pe lângă economisirea financiară pe care care o presupune un consum redus de apă şi, implicit, de căldură, Pearce este îngrijorată de resursele de apă disponibile unei populaţii mondiale în creştere, care la sfârşitul anului 2022 a atins opt miliarde.

„Apa nu va fi suficientă în curând dacă nu suntem atenți, şi mai există şi problema costurilor crescute pe care o implică încălzirea ei, fără energie solară”, a spus ea.

Potrivit Comisiei Europene, regiunile asociate cu precipitaţii scăzute, densitate mare a populaţiei sau activitate agricolă sau industrială intensivă se pot confrunta cu probleme de durabilitate care ar putea fi exarcebate de impactul schimbărilor climatice asupra disponibilității apei și a practicilor de gestionare a apei.

Resursele de apă în cazul majorităţii ţărilor UE variază între 1.000 şi 20.000 de metri cubi pe locuitor, conform sursei citate. O ţară suferă din cauza lipsei apei atunci când resursele sunt de sub 1.700 de metri cubi pe locuitor, potrivit ONU. În România, resursele sunt de 2.100 de metri cubi pe locuitor, iar dintre industria prelucrătoare şi uzul casnic, cel din urmă se remarcă în calitate de consumator principal al apei.

Mai poţi citi: Factorii care pun în pericol accesul la mâncare în Europa, dezvăluiţi într-un raport al Comisiei Europene

Pearce a spus că, din cauză că locuieşte în mediul rural, are o fosă septică în loc să fie conectată la reţeaua principală de canalizare – fapt ce înseamnă că impactul său negativ asupra producţiei locale de mâncare poate fi unul mare, cu cât duşurile sunt mai lungi si mai frecvente.

„Este cu atât mai important să nu pun multe substanțe chimice cu săpun în pământ, care vor afecta culturile pe care le cresc fermierii pe câmpurile din jurul meu”, a explicat ea.

Impactul duşurilor asupra sănătăţii

Pearce a spus că, pe lângă aceste considerente, a recurs la duşuri scurte şi din cauză că are o piele foarte uscată, iar duşurile zilnice înrăutăţesc situaţia.

„Când eram mică, făceam baie doar o dată pe săptămână și spălam zilnic [doar] părțile importante [ale corpului]! Lipsa substanțelor chimice de pe pielea mea de-a lungul anilor m-a făcut să arăt cu zece ani mai tânără decât sunt, pielea mea fiind aproape lipsită de riduri la vârsta de 70 de ani”, a spus ea.

Potrivit Harvard Health Publishing, Pearce are dreptate când vine vorba de faptul că obiceiurile de igienă ale oamenilor sunt adesea influenţate mult de marketing.

„Ați observat vreodată că instrucțiunile de pe sticlele de șampon spun adesea 'săpuniți, clătiți, repetați'? Nu există niciun motiv bun pentru a vă spăla părul de două ori la fiecare duș, dar se vinde mai mult șampon dacă toată lumea urmează aceste instrucțiuni”, conform lui Robert Shmerling, doctor şi editor al publicaţiei ştiinţifice americane.

Însă, când vine vorba de aspecte legate de sănătate, duşurile zilnice nu doar că nu au beneficii notabile, dar pot fi chiar dăunătoare.

De aceea, experţii sugerează că a face duş de câteva ori pe săptămână este mai mult decât suficient pentru majoritatea oamenilor, cu excepţia celor acoperiţi de mizerie şi murdărie sau care au alte motive pentru a se spăla mai des. În acest sens, duşurile scurte de trei-patru minute, care se axează preponderent pe axilă şi părţile intime sunt suficiente, potrivit specialiştilor.

Sursa foto: Pexels/ Sergey Torbik