Cum vor deveni palpabile răspunsurile noastre actuale la problemele schimbărilor climatice, eficienței energetice, inteligenței artificiale, schimbărilor economice și interacțiunilor comunitare în mediul construit al viitorului?
Ce ne va aduce – o Marte colonizată sau călătorii frecvente către stații spațiale create de om? Poate nu în curând, dar progresele tehnologice rapide cu siguranță vor schimba arhitectura așa cum o cunoaștem.
Romania se confrunta cu probleme de infrastructura, practic drumurile judetene si comunale sunt in general degradate si cu solutii tehnice depasite, nepermitand un acces facil spre zonele rurale si orasele mici.
In jurul Bucurestiului s-au dezvoltat comunitati care insa nu beneficiaza si de acces facil catre zonele de lucru sau mijloace de transport suficiente si adecvate.
Dar ne intoarcem privirile asupra viitorului si suntem increzatori ca prin alocarea fondurilor europene pentru constructii ne apropiem de un “mai bine”.
Pe măsură ce COVID-19 s-a transformat în pandemie, a afectat sistemele de sănătate și a lovit economia globală. Arhitecții si constructorii nu au fost ocoliti, pierzând clienți, proiecte amânate, construcții oprite – luptând pentru a rămâne necesari – au fost nevoiți să își revizuiască rapid întregul proces de lucru.
Perioadele de lockdown au declansat si multe mutari ale locuitorilor care au cautat spatii mai mari, mai aerisite si gradini.
În ultimul deceniu, industriile construcției și arhitecturii au fost supuse unor modificări semnificative. Tot mai mulți arhitecți folosesc sisteme colaborative de proiectare BIM, analize și soluții generative AI, realitate virtuală pentru experiențe immersive și imprimare 3D pentru modele fizice rapide și ca tehnică de construcție ambițioasă.
Building Information Modeling (BIM) este un proces digital care implică crearea și gestionarea informațiilor detaliate despre un proiect de construcții, de-a lungul întregului său ciclu de viață. Acest proces implică utilizarea unui software specific care permite echipei de proiectare, constructorilor și gestionarilor de proiect să colaboreze, să vizualizeze și să analizeze aspectele tehnice și funcționale ale construcției într-un mediu virtual tridimensional.
BIM integrează diverse aspecte ale proiectului, cum ar fi geometria clădirii, specificațiile materialelor, relațiile spațiale și informațiile de costuri, oferind o imagine comprehensivă a proiectului. Această abordare permite echipei să anticipeze problemele și să optimizeze proiectul înainte de începerea construcției fizice.
Prin utilizarea BIM, se poate obține o mai bună colaborare între echipele implicate, se pot reduce erorile și se poate îmbunătăți eficiența în timpul construcției și gestionării clădirii. BIM este folosit în diverse industrii, inclusiv arhitectură, inginerie civilă, construcții, design de interior și amenajări peisagistice.
În plus, integrarea arhitecturii big data pentru mediile construite eficiente energetic devine vitală pentru a face față creșterii populației și scăderii relative a resurselor. Ciclurile de energie durabilă, metodele de construcție, design-urile arhitecturale și materialele devin progresiv parte a majorității brief-urilor de proiectare.
Responsabilitatea din punct de vedere ecologic este necesară pentru a face față schimbărilor climatice în creștere. Prin urmare, echilibrarea parametrilor economici, sociali și de mediu în timpul proiectării și alegerea materialelor devine o paradigmă tot mai esențială pentru viitor.
Lemnul este una dintre principalele alegeri de material pentru majoritatea arhitecților în prezent. Este ușor – în ceea ce privește amprenta de carbon, greutate și costurile de transport. Astăzi, lemnul lamelar lipit poate fi îndoit cu precizie și în siguranță, în timp ce lemnul lamelar încrucișat are puterea de a înlocui oțelul.
Utilizând tehnologii de captare a mișcării și scanare laser 3D, se pot examina noi geometrii și morfologii din lemn.
Noi materiale de construcție inovatoare, precum lemnul din ziare – pionierat de Mieke Meijer, la Academia de Design Eindhoven – reciclează și prelungește viața hârtiei.
NewspaperWood este un material inovator și ecologic, creat din ziare reciclate. Acesta a fost inventat de designerul olandez Mieke Meijer și arhitectul Roy A. Brown. Ideea din spatele NewspaperWood este de a transforma ziarele reciclate într-un material solid și versatil, care poate fi folosit în diferite aplicații de design și construcție.
Procesul de fabricare a NewspaperWood implică rularea straturilor de hârtie de ziar și fixarea acestora cu o rășină specială, astfel încât materialul să capete consistență și rezistență. Rezultatul este un material cu aspect lemnos, dar cu textura distinctivă a hârtiei de ziar.
NewspaperWood poate fi utilizat în diverse proiecte de design interior și mobilier, precum și în construcții, oferind o alternativă sustenabilă la utilizarea lemnului tradițional. Acest material este apreciat pentru abordarea sa inovatoare față de reciclarea ziarelor și pentru contribuția sa la promovarea practicilor ecologice în industrie.
Cimentul reprezintă aproximativ cinci la sută din emisiile globale de carbon. Pentru un viitor echilibrat al arhitecturii, materialele precum Cemfree și Concrete Canvas, care reduc emisiile de carbon, oferă masă redusă și economisesc costuri și timp de construcție – devin o alternativă populară.
Clădirile și Orașele Viitorului
Se estimează că populația mondială va ajunge la nouă miliarde de oameni până în 2050, din care aproximativ 70 la sută se așteaptă să trăiască în zone urbane. Clădirile viitorului vor urmări cele mai înalte standarde de eficiență energetică și design uman-centric. Cu ajutorul inteligenței artificiale și a tehnologiei IOT, sistemele energetice centrale vor fi integrate cu dispozitivele locale ale ocupanților pentru a asigura un consum adecvat de energie învățând comportamentul utilizatorului.
Se va stabili o rețea inteligentă care va fi un sistem circular descentralizat în care energia va circula între sistemul de generare, distribuție și consumatori. Majoritatea clădirilor vor fi proiectate modular pentru a se reconfigura conform cerințelor. Pereții, tavanul, ferestrele și podelele vor fi mai receptivi și intuitivi pentru a regla temperaturile interioare, a filtra aerul, a colecta apele uzate și a economisi energie pentru reciclare și reutilizare.
Resursele vor fi recoltate la fața locului pentru nevoile electrice, iar clădirile și locuitorii vor deveni și producători de energie, conducând astfel la o reducere a încărcăturii globale de mediu.
Orașele vor crește atât în interior din cauza creșterii densității, cât și în exterior pentru a obține noi terenuri sau apă. Inteligența artificială și Internetul Obiectelor vor fi incorporate în infrastructuri. Un oraș va avea o minte proprie, în care diversele componente precum clădirile, sistemele de monitorizare a traficului și parcurile vor interacționa între ele. Aceasta va permite apei de ploaie să se infiltreze pentru a reîncărca nivelul apei freatice și să o colecteze ulterior de pe clădiri pentru uzul comun.
În timp ce spațiile viabile pentru ciclism și pietoni vor deveni proeminente, sistemele de transport public autonome și inteligente vor reduce emisiile de carbon și timpul de deplasare în viitorul proiectelor arhitecturale. Cartierele vor fi proiectate astfel încât să satisfacă necesitățile zilnice într-o plimbare de 15 minute.
Viitorul arhitecturii
Viitorul arhitecturii vizează orașe cu cicluri eficiente de energie, infrastructuri verzi, structuri inteligente, reziliență și designuri centrate pe oameni. Abordează problemele suprapopulării, extinderii, poluării și schimbărilor climatice. Mulți arhitecți au venit cu concepte care variază de la orașe plutitoare modulare auto-suficiente la turnuri antismog care depoluează.
Practic, învățarea și construirea pe baza infrastructurii existente devine importantă pentru a începe să acoperim golurile în politicile aflate în loc.
Prin urmare, designurile sustenabile ale orașelor trebuie să se concentreze asupra schimbărilor paradigmelor în tehnologie, economie, mediu, societăți și culturi.