Un raport recent dezvăluie că cinci dintre cele mai mari bănci ale lumii se implică în „spălarea verde” a rolului lor în distrugerea Amazonului. Raportul indică faptul că politicile lor de mediu și sociale acoperă mai puțin de 70% din pădurea tropicală.
Aceste instituții financiare au alocat miliarde de dolari companiilor de petrol și gaze angajate în proiecte ce dăunează Amazonului, afectând clima, terenurile și mijloacele de trai ale comunităților indigene.
Băncile susțin că aplică politici etice pentru protejarea pădurilor intacte, biodiversității, teritoriilor indigene și rezervațiilor naturale. Totuși, raportul scoate la iveală limitări geografice și tehnice în capacitatea lor de a monitoriza și atinge aceste obiective.
Elaborat de Stand.earth și COICA, raportul cartografiază angajamentele de guvernanță de mediu și socială (ESG) ale cinci mari finanțatori de combustibili fosili din Amazon: Citibank, JPMorgan Chase, Itaú Unibanco, Santander și Bank of America, care împreună constituie peste jumătate din împrumuturile acordate în acest sector, scrie The Guardian.
Analiza arată că, în medie, politicile acestor bănci nu protejează eficient 71% din Amazon împotriva riscurilor legate de schimbările climatice, biodiversitate, păduri și drepturile indigene.
Diferitele bănci au politici variate: JPMorgan Chase, de exemplu, aplică protecții pentru biodiversitate doar în siturile patrimoniului mondial UNESCO, care reprezintă doar 2% din Amazon.
În mod pozitiv, HSBC a fost felicitată pentru că nu a mai finanțat proiecte distructive în Amazon de la adoptarea unei politici de excludere în decembrie 2022, potrivit Angelinei Robertson, principalul autor al raportului.
Deși unele bănci susțin că încurajează practici mai responsabile, autorii raportului afirmă că majoritatea finanțării din partea celor cinci mari bănci provine din obligațiuni sindicalizate cu scop general, care au o monitorizare redusă, limitând astfel aplicarea politicilor ESG.
Banca Santander, principalul finanțator de petrol și gaze din Europa și al patrulea la nivel mondial în Amazon, are politici extinse de excludere, dar 85% din finanțarea sa constă în obligațiuni sindicalizate, ceea ce reduce transparența și responsabilitatea.
Autorii au analizat 560 de tranzacții de petrol și gaze din ultimii 20 de ani, descoperind că Citibank și JPMorgan Chase au alocat cel mai mult capital, cu 2,43 miliarde și respectiv 2,42 miliarde de dolari, pentru proiectele din Amazon.
Itaú Unibanco, al treilea cel mai mare finanțator, nu are politici de excludere aplicabile în regiune, finanțând companii precum Eneva și Petrobras.
Bank of America, al cincilea pe listă, a fost principalul finanțator de petrol și gaze din Amazon în anul trecut, cu 99% din finanțare sub formă de obligațiuni sindicalizate, ceea ce înseamnă că acestea nu sunt supuse unui screening ESG strict.
Raportul solicită băncilor să adopte excluderi geografice care să acopere toate tranzacțiile din sectorul petrolului și gazelor din Amazon, subliniind importanța pădurii tropicale ca absorbant de carbon și habitat de biodiversitate critic.
Fany Kuiru, coordonatorul general al COICA, avertizează că Amazonul este crucial pentru viitorul planetei și că băncile trebuie să fie responsabilizate pentru daunele aduse comunităților indigene și biodiversității.
De la lansarea campaniei Exit Amazon Oil and Gas, mai multe bănci au încetat finanțarea comerțului cu petrol în Amazon. Autorii raportului doresc să colaboreze cu bănci pentru a înăspri politicile ESG și pentru a exclude proiectele petroliere din portofoliile lor.
Raportul subliniază că politicile băncilor sunt mai degrabă simbolice și se concentrează pe riscurile reputaționale, nu pe cele de impact real. Robertson afirmă că băncile trebuie să includă riscurile de mediu în portofoliile lor pentru a-și proteja viitorul și interesele de afaceri.
Industria financiară contestă metodologia raportului, considerând că agregarea finanțării pe termen lung și a altor forme de credit nu reflectă exact utilizarea fondurilor.
Mai multe bănci declară că aplică liniile directoare ESG și obligațiunilor cu scop general corporativ.
Fotografie: Bram Ebus/The Guardian