Municipiul Braşov nu a semnat şi nu va semna niciun acord prin care s-ar interzice consumul de carne, maşinile personale sau s-ar restricţiona achiziţionarea obiectelor vestimentare la maximum trei pe an.
Anunţul a fost făcut de primăria oraşului, după ce o parte din presa românească şi dintre reprezentanţii autorităţilor centrale în teritoriu au răspândit aceste informaţii.
„Este regretabil că această informație a fost rostogolită fără să i se ceară un punct de vedere și municipalității brașovene, mai ales că se încearcă, prin transmiterea unor informații false, să fie afectat un obiectiv atât al Brașovului, dar și al orașelor importante din lume, acela de a atinge neutralitatea climatică”, a declarat Primăria Municipiului Braşov pe pagina sa de Facebook.
Convenţia primarilor, semnată de Braşov şi alte oraşe, presupune investiţii şi proiecte în ţara noastră şi Europa precum transport în comun electric, colectarea selectivă a deşeurilor, construirea unui parc fotovoltaic care să asigure energia necesară consumului public şi trecerea la un sistem de iluminat public cu LED – şi nicidecum informaţiile răspândite în spaţiul public, a precizat instituţia.
Planurile de mediu ale municipalităţii precum şi alte documente strategice ale Braşovului pot fi consultate pe portalul brasovcity.ro.
„Este surprinzător că există oameni politici, mai ales cei care dețin funcții în administrația publică centrală în teritoriu, care înainte de a face o serie de declarații nu corelează informațiile cu prevederile legale, inclusiv cu Constituția României, pentru a vedea dacă acestea nu intră în contradicție cu aceste acte normative. Cum ar putea o administrație să interzică locuitorilor unui oraș să nu mai mănânce carne sau să își cumpere doar o cămașă, o pereche de șosete și una de pantaloni într-un an? Care ar fi actul normativ prin care să impună aceste interziceri?”, a menţionat primăria.
„Dacă ar fi rămas la stadiul de știre tip Times New Roman, un astfel de scenariu ar fi fost poate amuzant, dar faptul că a fost preluată de organizații de presă și politicieni arată cât de puțin funcționează, uneori, aparatul critic al fiecăruia dintre noi”, a adăugat instituţia.
Foto: Freepik