Deși pescuitul și vânzarea de sturioni și produse sălbatice sunt interzise în toate aceste țări, numărul ilegalităților raportate în 2021 – 57 de cazuri – este comparabil cu cele înregistrate între 2018 și 2020, variind de la 50 la 65.
„Pescuitul ilegal reprezintă o amenințare pentru bunăstarea comunităților locale, deoarece duce la pierderea resursei piscicole din care acestea își câștigă traiul iar, în cazul sturionilor, situația este și mai gravă pentru că, speciile fiind amenințate cu dispariția, orice exemplar braconat pune în pericol supraviețuirea acestora”, spune Cristina Munteanu, liderul inițiativei pentru sturioni de la WWF România.
„Ultima acțiune de teren și datele furnizate de autoritățile naționale responsabile de controlul pescuitului ne arată preocuparea acestora de a lupta cu braconajul piscicol și implicit alsturionilor.
Totuși, resursele lor sunt adesea limitate ca număr de oameni, ambarcațiuni și alte vehicule necesare, sau carburanți. O creștere a eficienței acestor controale presupune dotări corespunzătoare, inclusiv tehnică de supraveghere de ultimă oră și personal suficient, secondate de sancțiuni mai drastice decât cele prevăzute în legislația actuală”, apreciază aceasta.
Citește și: ANALIZĂ 2022, un an aflat în umbra riscurilor climatice
Cele 57 de cazuri înregistrate pe parcursul anului 2021 includ confiscarea a minimum 178 de specimene și 154 de fire ilegale de șiruri de carmace, unelte de pescuit interzise utilizate în mod special pentru prinderea de sturioni.
Toate șirurile de carmace au fost găsite numai în Bulgaria. La fel ca în alți ani, și în ciuda faptului că acestea au o lungime mai mare de 5 km, niciun sturion nu a fost capturat în Bulgaria.
Specificul pescuitului cu carmace pe porțiunea bulgară de fluviu și lipsa de capacitate a forțelor de ordine sunt cauze probabile pentru care inspectorii bulgari efectuează rareori controale la bord și nu pot raporta capturi de pește.
Bulgaria afirmă necesitatea unor echipamente de patrulare adecvate, tehnologii moderne și capacități sporite ale autorităților de aplicare a legii pentru a schimba această practică.
Citește și: Buget de 100 milioane de lei pentru Programul Rabla pentru Electrocasnice care va debuta pe 17 mai
Ca și în ultimii ani, nivelul de detaliere cu privire la speciile de pești capturați, greutatea etc. variază foarte mult între țări și autorități, deoarece organelor de control nu au o structură de raportare obligatorie și nici nu li se cere să facă schimb de date cu alte țări printr-un sistem standardizat.
Autoritățile române au raportat, spre exemplu, 62 de exemplare de sturioni și, de asemenea, cantități impresionante – 405 kg de pește și 7.6 kg de caviar – confiscate in 17 cazuri.
În Ucraina a fost raportat un număr record de 116 sturioni (18 cazuri), aproape la fel de mulți ca în 2019 și 2020 adunat. Printre aceștia nisetrul (Acipenser gueldenstaedtii) care este printre cele mai rare specii, despre care se crede că este pe cale de dispariție în Dunăre.
„A devenit evident că în 2021, autoritățile de aplicare a legii din Ucraina au luat măsuri serioase pentru o transparență sporită și au raportat în mod activ cazuri de sturioni capturați pe site-urile lor web și canalele de socializare”, notează în mod pozitiv Inna Hoch expert WWF în sturioni din Ucraina.
Aceasta se teme că tendința va fi inversată pentru 2022, existând resurse limitate disponibile pentru combaterea criminalității împotriva animalelor sălbatice, din cauza invaziei ruse în curs de desfășurare în Ucraina.
Sursa foto: Flickr