Braconajul și traficul de animale sălbatice au dus la dispariția oficială a cel puțin 1.281 de țipari, vulpi de mare, cegă, câini de mare și urși bruni.
Toate aceste exemplare sunt protejate la nivel național și internațional, însă dezastrul cinegetic este mult mai mare în cazul animalelor sălbatice neprotejate de lege.
WWF România a lansat „Raportul național privind infracționalitatea contra speciilor sălbatice din România” aferent perioadei 2015 – 2020.
Din acest document rezultă că judecătorii români au pronunțat 544 de sentințe de condamnare și 13 achitări în dosare legate de braconaj și traficul de animale sălbatice neprotejate. Alte 7.200 de dosare au fost clasate de procurorii români sau au renunțat la urmărirea penală.
Câte specii de animale se află în România?
Fauna sălbatică a României este deocamdată o resursă care poate contribui la dezvoltarea turismului, a mărcilor locale sau a comerțului cu produse simbolice legate de animale. România se poate lăuda la nivel european cu 33.696 de specii de animale, din care 33.085 nevertebrate și 611 de vertebrate.
Printre vertebrate se află 103 specii de pești, 19 de amfibieni, 23 de specii de reptile, 364 de specii de păsări din care 312 migratoare, plus 102 specii de mamifere.
Citește și: În căutarea răspunsurilor - 5 întrebări despre energie
Speciile de animale carnivore mari se află într-o stare de conservare favorabilă la nivel național, conform Strategiei și Planului Național de Acțiuni pentru conservarea biodiversității 2010-2020.
De exemplu, populația de urs brun este estimată la aproximativ 6.600 de exemplare, adică în jur de 60% din populația din întreaga Uniune Europeană. România se poate lăuda și cu populația de lup (canis lupus) care este de apoximativ 3.800 de exemplare, echivalentul a 40% din numărul total de lupi din UE.
Râsul, un alt animal sălbatic, a ajuns la aproximativ 1.900 de exemplare în România.
Cele trei specii de carnivore reprezintă un simbol şi un indicator al unui ecosistem sănătos și echiibrat al faunei săbatice din România.
Braconajul în cazul animalelor sălbatice protejate
Organizația WWF România a realizat „Raportul național privind infracționalitatea contra speciilor sălbatice din România” pentru perioada 2015 – 2020 în cadrul unui proiect european.
Datele colectate au vizat în principal, activitățile de braconaj, ucidere ilegală a animalelor sălbatice pentru sport, capturare ilegală, inclusiv pentru animale de companie, colectarea ilegală a ouălor, comercializare, prinderea și uciderea neselectivă care pune în pericol cu bună știință speciile protejate.
Citește și: Jumătate dintre speciile de fluturi din Regatul Unit, ameninţate sau aproape ameninţate cu dispariţia
În perioada analizată s-a constatat că, oficial, au fost braconate 1.281 de exemplare de animale protejate la nivel național sau incluse în anexele CITES, în care sunt protejate aproximativ 5.000 de animale și 28.000 de plante. Printre exemplarele braconate se află țiparul (misgurnus fossilis), vulpea de mare (raja clavata), cegă (acipenser ruthenus), câinele de mare (squalus acanthias) și ursul brun (ursus arctos). Autoritățile române au trimis în instanță 18 cazuri, din care 16 au fost finalizate cu condamnări. În celelalte două cazuri, inculpații au fost achitați.
Animalele sălbatice neprotejate
Căpriorii, porcii mistreți și iepurii de câmp sunt vânați în mod regulat de braconieri. Acestora li se adaugă mai multe specii de pești care nu sunt menționate în actele de urmărire penală. De exemplu, în perioada analizată au fost constatate 606 cazuri de braconaj.
„Au fost pronunțate 544 de sentințe de condamnare, 13 achitări, 17 procese sunt încă în derulare, 11 cazuri în care sancțiunea închisorii a fost înlocuită cu amendă, într-un caz instanța și-a declinate competența și în alte 20 de cazuri nu există informații despre stadiul dosarelor”, se menționează în raportul citat.
Cu toate acestea nu se știe exact numărul animalelor sălbatice neprotejate care au fost ucise de brconieri.
7.200 de dosare clasate de procurori
Datele colectate de WWF România arată că majoritatea unităților de parchet de la nivel național au clasat sau au decis neînceperea urmăririi penale în cazul a 7.200 de spețe.
„O cauză a acestei situații este și faptul că anumite activități și/sau fapte ilegale sunt tratate sumar, în mod disparat și neuniform, în diverse acte normative, ceea ce îngreunează aplicabilitatea corectă a prevederilor și, în consecință, conduce la lipsa sancționării sau la sancționarea necorespunzătoare a subiecților implicați în comiterea faptelor ilegale”, potrivit raportului.
Din analiza legislației și jurisprudenței românești reiese faptul că autoritățile nu iau în considerare problemele legate de criminalitatea organizată implicată în traficul cu specii sălbatice.
Având în vedere că multe cazuri de trafic de animale sălbatice din Europa de Est sunt pur și simplu nedetectate, sunt necesare măsuri suplimentare pentru combaterea în mod eficient a acestei infracțiuni.
Sursa foto: Pixabay