Un grup de experți ai Organizației Națiunilor Unite (ONU) a propus ca Marea Barieră de Corali din Australia să fie inclusă pe lista patrimoniului mondial cu situri aflate „în pericol”, comisia afirmând că ecosistemul de recifuri de corali, fiind cel mai mare din lume, a fost afectat în mod semnificativ de schimbările climatice și de încălzirea oceanelor, potrivit Reuters, citată de France24.
Fenomenele frecvente de albire pun în pericol reciful australian. Patru astfel de evenimente au avut loc în decursul ultimilor șapte ani, iar primul care a avut loc anul acesta a fost odată cu producerea fenomenului La Nina, în timpul căruia, de regulă, temperaturile sunt mai scăzute.
Albirea are loc atunci când apa atinge temperaturi prea ridicate, determinând coralii să expulzeze algele colorate care trăiesc în țesuturile lor, după care încep să se albească.
Marea Barieră de Corali, în pericol
„Rezistența (recifului) de a se reface în urma impactului schimbărilor climatice este în mare parte compromisă”, se precizează în raportul întocmit de cercetătorii de la Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), care au vizitat reciful în luna martie.
Ministrul Mediului, Tanya Plibersek, a declarat că guvernul va face presiuni asupra UNESCO pentru a nu include reciful pe lista siturilor aflate "în pericol", întrucât schimbările climatice constituie o amenințare la adresa tuturor recifurilor de corali din întreaga lume.
„Vom aduce în mod clar în atenția UNESCO faptul că nu trebuie să acordăm, cu această ocazie, tratament preferențial Marii Bariere de Corali”, a declarat Plibersek în timpul unei conferințe de presă.
„Motivul pentru care UNESCO desemna, în trecut, un anume loc ca îndeplinind condițiile de a fi listat ca sit aflat în pericol era acela de a obține investiții guvernamentale mai mari sau măsuri sporite din partea guvernului, lucruri care, de la schimbarea guvernului din Australia, s-au și întâmplat.”
1,2 miliarde USD pentru salvarea recifurilor
Guvernul laburist ales recent în Australia şi-a luat angajamentul de a investi în următorii ani suma de 1,2 miliarde de dolari australieni (800 de milioane de dolari americani) pentru a proteja reciful. În luna septembrie, Parlamentul Australiei a adoptat o lege care prevede atingerea, până în anul 2050, a obiectivului de zero emisii nete.
Autorităţile de la Canberra solicită de ani de zile ca reciful, care contribuie cu 6,4 miliarde de dolari australieni (4,3 miliarde de dolari americani) la economia țării, să nu fie inclus pe lista siturilor aflate în pericol, întrucât includerea pe această listă ar putea duce la pierderea statutului de patrimoniu, ceea ce l-ar face mai puţin atractiv pentru turişti.
Anul trecut, Australia a evitat includerea recifului pe lista patrimoniului mondial cu situri aflate „în pericol”, după ce presiunile fostului guvern au determinat UNESCO să amâne luarea unei decizii pentru anul acesta.
Sursa foto: PxHere