Liderii mondiali au ajuns la un acord considerat istoric pentru protejarea biodiversității, după ani de negocieri dificile. Conform înțelegerii parafate la summit-ul ONU COP 15 din Montreal, Canada, o treime din suprafața planetei ar urma să fie pusă sub protecție, până în 2030.
De asemenea, participanții au stabilit obiective de protejare a ecosistemelor delicate, precum pădurile tropicale și zonele umede.
Directoarea generală a organizației ecologiste WWF România, Orieta Hulea, spune la RFI cât de valoros este acordul privind biodiversitatea: ”Într-adevăr, este unul istoric, pentru că pentru prima dată avem niște ținte clare stabilite, putem să spunem similare cu cele pentru Acordul de la Paris, de data asta pentru biodiversitate, 30% din zonele terestre și acvatice și aici pentru prima dată sunt foarte clar diferențiate ecosistemele acvatice, terestre, față de mări și oceane.
Deci până în 2030 aceasta este ținta. Provocarea rămâne la implementare (...). Aici, rezervele sunt mari legate de viteza cu care se vor implementa acțiuni concrete la nivel național, ca să se translateze aceste ținte în ținte la nivel național”.
În timp ce liderii planetei caută soluții pentru protejarea ariilor naturale, în România, autoritățile dau undă verde unor proiecte hidrologice inclusiv în ariile naturale protejate.
Directoarea WWF spune că ”aici suntem într-adevăr pe contrasens, pentru că vorbim de niște proiecte a căror construcție, o parte din ele, a început înainte ca aceste arii naturale să fie desemnate și aceste proiecte au fost considerate și ilegale și ar fi trebuit să se renunțe la astfel de proiecte.
Din păcate, vedem că Guvernul și-a asumat responsabilitatea pentru astfel de proiecte, considerându-le de interes național și iată că biodiversitatea este trasă pe dreapta. Până la urmă, nota de plată pentru pierderea biodiversității tot noi o vom deconta”.
Sursa foto: Wikimedia Commons