Solutii

#greenpeople Roxana Puia, Environ

5
min
6/7/2023

Ce facem cu electronicele?

Echipamentele electrice şi electronice stricate sau pe care nu le mai folosim şi pe care le păstrăm în loc să le predăm cu scopul reciclării conţin substanţe periculoase care ne otrăvesc, a avertizat o expertă în domeniu.

Mulţi români au obiceiul să dea astfel de echipamente rudelor care locuiesc în mediul rural. Însă, păstrate în condiţii nesigure sau depozitate în curţi, ele pot fi afectate de vremea rea. Unii aleg să le scoată în stradă, unde sunt de multe ori vandalizate.

„Practic toate componentele nocive ajung să pătrundă în sol, mai departe în pânza freatică, în apă și urmând ciclul apei în natură, într-un fel sau altul, cred că noi ajungem să ne otrăvim singuri, pentru că mâncăm ceea ce aruncăm la gunoi”, a spus Roxana Puia, Marketing Director la Environ.

„Sună foarte plastic și abstract, când vorbim de protecția mediului înconjurător, dar de fapt ce înseamnă mediul? Înseamnă aerul pe care-l respirăm, apa pe care o bem și hrana pe care o mâncăm și care crește tot pe acest sol. Deci neavând grijă de deșeuri, ne facem în primul rând rău nouă”, a avertizat Puia, a cărei organizaţie se ocupă de preluarea responsabilităților legale ale producătorilor și importatorilor de echipamente electrice și electronice.

Echipamentele electrice şi electronice conţin substanţe periculoase, dar şi metale şi componente reciclabile

Echipamentele electrice şi electronice conţin gaze şi substanţe periculoase, dar şi metale grele şi preţioase. Dacă ajung la fabricile de reciclare, componentele nocive sunt neutralizate.

Metalele precum cuprul, aluminiul, argintul, platina şi oţelul pot fi recuperate cu uşurinţă şi refolosite la fabricarea altor tipuri de echipamente noi. Iar alte componente, precum carcase de plastic sau sticlă, pot fi reciclate şi ele.

„Într-un fel, reducem impactul asupra mediului, prin faptul că limităm exploatarea unor materii prime noi, prin refolosirea celor vechi”, a spus Puia.

„Pot fi folosite în industria care fabrică plăcuțe de înmatriculare, pot fi transformate în bijuterii, dacă există o cantitate suficientă, în alte tipuri de cabluri. Iar plasticul de exemplu, se folosește în industria automobilelor sau poate fi transformat în obiecte de mobilier”, a adăugat ea.

Aproximativ 90% dintr-un echipament electronic poate fi recuperat şi refolosit astfel încât să devină un nou obiect, potrivit acesteia.

Pe lângă beneficiile pe care le au colectarea şi reciclarea echipamentelor electrice şi electronice asupra mediului şi, implicit, asupra sănătăţii, acestea mai oferă şi un avantaj din punct de vedere pragmatic.

„Nu ar trebui să le păstrăm în casă pentru că ocupă spaţiu”, a spus Roxana Puia.

„Avem nevoie de educaţie şi conştientizare”

Aceasta crede că atât cetăţenii, cât şi companiile, necesită o educare profundă în legătură cu deşeurile de echipamente electrice şi electronice şi că românii trebuie să renunţe la mentalitatea că merită să fie responsabili cu deşeurile doar dacă primesc beneficii financiare.

„Majoritatea campaniilor care s-au organizat în sensul acesta și din păcate și noi am făcut genul acesta de campanii, s-au bazat pe premierea oamenilor, ori efectul nu a fost unul educațional, ci mai degrabă a fost unul care a instituit cumva ideea că deșeurile au o valoare și trebuie să obții tot timpul ceva în schimbul lor”, a subliniat reprezentanta Environ.

„Oamenii trebuie să înțeleagă că gestul de a preda, în cazul de față un telefon mobil sau un laptop sau un uscător de păr, către punctul de colectare, reprezintă un gest de normalitate. E o obligație în egală măsură pe care o avem, recompensa poate veni și din aerul curat pe care-l respirăm și din plăcerea pe care o putem avea dacă ne plimbam printr-o pădure și nu mai vedem mașini de spălat aruncate sau televizoare sparte. Deci este un beneficiu pe care-l putem avea în mod direct și care rezultă din a trăi pe un pământ curat și să nu mai așteptăm să fim aplaudați doar pentru că facem un gest de normalitate”, a spus ea.

Însă nevoia de educare nu există doar în rândul cetăţenilor, ci şi în cazul companiilor, a mai spus Puia.

„Paradoxul este că deși astăzi se vorbește mult despre sustenabilitate și se organizează conferințe, gale, rapoarte, în realitate conceptul nu este chiar atât de bine înțeles, nu este chiar atât de bine transpus în practică. Profitul întotdeauna este cel care guvernează”, a concluzionat aceasta.

Cum putem avea un comportament responsabil şi ce opţiuni de educaţie au românii când vine vorba de deşeurile de electrice şi electronice, aflaţi din VIDEO.

Foto: Green News