Sectorul comercial este tot mai expus, la nivel global, în legătură cu necesitatea atingerii standardelor de sustenabilitate, pe de o parte prin prisma presiunilor resimţite din partea clienţilor, care sunt din ce în ce mai implicaţi în aspecte care ţin de protecţia mediului şi de dezvoltarea comunităţii de care aparţin, şi, pe de altă parte, pe fondul cerinţelor impuse de reglementările în vigoare. Şi în România, companiile din retail sunt vizate de astfel de reglementări, în special cele din comerţul alimentar, dar urmează şi alte sectoare, odată cu implementarea strategiei privind economia circulară.
Protecţia mediului reprezintă una din principalele preocupări ale autorităţilor din întreaga lume, inclusiv la nivel european, iar tranziţia către o economie circulară joacă un rol esenţial în această direcţie, prin efectul pe care îl poate avea în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră şi în protejarea resurselor naturale ale planetei. Însă acest demers, menit să contribuie la îndeplinirea obiectivului Uniunii Europene (UE) de a deveni neutră din punct de vedere climatic până în 2050, necesită transformarea profundă a lanţurilor valorice din întreaga economie, conform Ziarul Financiar.
Rata de utilizare circulară a materialelor trebuie îmbunătăţită
România, parte a acestor planuri prin prisma apartenenţei la UE, trebuie să accelereze iniţiativele în această direcţie, dat fiind că rata de utilizare circulară a materialelor, indicator care măsoară contribuţia materialelor reciclate la cantitatea totală utilizată în economie, s-a situat în 2021, potrivit Eurostat, la 1,4%, comparativ cu media UE de 11,7%.
În acest sens, autorităţile au adoptat, în 2022, Strategia Naţională privind Economia Circulară, care urmează să fie completată de un plan de acţiune până în al treilea trimestru din 2023. Conform strategiei, industria bunurilor de consum (precum produsele alimentare şi băuturile) şi cea a ambalajelor din sticlă, hârtie, materiale plastice etc. se numără printre sectoarele în care economia circulară are cel mai mare potenţial de îmbunătăţire.
Din acest considerent, anul acesta a intrat în linie dreaptă implementarea Sistemului de Garanţie-Returnare (SGR) pentru ambalajele primare nereutilizabile pentru unele băuturi. Considerat cel mai important proiect de economie circulară al României de până acum, SGR va impulsiona piaţa de reciclare, cu impact direct asupra reducerii poluării cu deşeuri de ambalaje, dar şi asupra furnizării de materie primă de calitate din plastic, sticlă şi metal pentru producţia de noi ambalaje sau în alte domenii.
SGR presupune plata, de către consumator, a unei garanţii de 0,5 lei/ambalaj pentru băutura cumpărată şi recuperarea acesteia, pe loc, în momentul în care returnează ambalajul la unul din punctele de returnare organizate de comercianţi în cadrul sau în imediata vecinătate a magazinelor. Rambursarea garanţiei nu este condiţionată de prezentarea bonului fiscal şi, mai mult, cumpărătorul nu este obligat să returneze ambalajul în magazinul din care a cumpărat băutura, ci în orice magazin cu profil similar. Garanţia se va aplica produselor precum bere, mixuri de bere, mixuri de băuturi alcoolice, cidru, alte băuturi fermentate, sucuri, nectaruri, băuturi răcoritoare, ape minerale şi ape de băut de orice fel, vinuri şi spirtoase, în ambalaje de unică folosinţă (nereutilizabile) din plastic, sticlă sau aluminiu, între 0,1 şi 3 litri.
Provocările SGR
Mecanismul trebuie să devină funcţional la finalul lunii noiembrie 2023 şi, în consecinţă, companiile vizate, respectiv producătorii, importatorii şi comercianţii de băuturi care activează pe piaţa locală sunt obligaţi ca, de la acea dată, să respecte o serie de cerinţe impuse de legislaţia în vigoare.
Aşadar, până la obţinerea rezultatelor concrete, este necesar un efort de conformare din partea agenţilor economici vizaţi, pornind de la obligativitatea înrolării în sistemul organizat de administratorul SGR, înfiinţat conform legislaţiei în vigoare, care gestionează fluxul garanţiei de la producător/importator la consumatorul final şi asigură finanţarea colectării şi predarea spre reciclare a ambalajelor care fac obiectul SGR, continuând cu încheierea contractului cu administratorul şi implementarea proceselor specifice sistemului şi culminând cu organizarea şi operaţionalizarea de puncte de returnare a ambalajelor care intră sub incidenţa SGR.
La toate acestea se mai adaugă o serie de provocări financiare, fiscale şi juridice legate de conformare, astfel că, începând de anul acesta, companiile din comerţul alimentar trebuie să se concentreze şi pe aceste aspecte, dincolo de cele aflate în atenţia lor în mod uzual.
Foto: Freepik