Solutii

COP 26 - Pe final, intenții bune, dar încă mult de realizat pe termen lung

6
min
22/11/2021

Îngrijorător este faptul că în anul 2020 la nivel global, numărul centralelor termice pe cărbune construite încă îl întrecea pe cel al centralelor retrase din uz

În prima săptămână a conferinței climatice din Glasgow (COP26) au fost prezenți importanți lideri mondiali precum Joe Biden, Macron, Merkel, Modi. În același timp președintele chinez Xi Jinping și cel rus Vladimir Putin nu au venit in Glasgow, atrăgând critici la nivel mondial, ne informează într-un articol Infoclima.

La final de COP26 putem număra pe degete lista angajamentelor concrete semnate. Printre acestea se numără:

  • Reducerea emisiilor provenite din metan cu 30% până în 2030. Aceasta ar putea contribui la reducerea încălzirii globale cu 0.2 celsius până în 2050. Un semn încurajator în acest sens este faptul că 100 de state au aderat la Angajamentul Global al Metanului.
  • Eliminarea completă a utilizării cărbunelui (2030 în țările dezvoltate, 2040 în țări cu economii emergente). Alok Sharma, Președinte COP26 declara că această conferință trebuie să marcheze începutul sfârșitului pentru utilizarea cărbunelui la nivel global. De asemenea mari bănci precum HSBC au declarat că nu vor mai finanța centrale pe cărbune care nu au tehnologii de captare și stocare a carbonului.
  • Mai puține subvenții date companiilor petroliere și reducerea drastică a investițiilor britanice și americane în companii petroliere străine.
  • Formarea unui fond public-privat global de 19.2 miliarde USD pentru oprirea defrișărilor masive și pentru împăduriri (inclusiv în Brazilia).

Aceste măsuri însă nu sunt suficiente și reprezintă doar un început. Christina Figueres, fosta lideră a Națiunilor Unite pe chestiuni climatice, atrăgea atenția înainte începerii COP26 că țelurile principale ale conferinței trebuie să fie atingerea stadiul de emisii nete 0 și respectarea pragului de 1.5 Celsius. Deși emisiile de carbon la nivel global au scăzut cu 5.4% în 2020 datorită pandemiei COVID-19, studiile ne arată că în ritmul actual cu măsurile de acum există o șansă de 66% ca în 2050 creșterea temperaturilor globale să fie de 2.8 Celsius, mult peste pragul maxim de 1.5, ne menționează Vlad Radu Zamfira (Master of Arts Archaeology & History, Certificate of Postgraduate Studies Mediterranean & Venetian 16th century History (1559-1581) University of Aberdeen, Scotland).

(Sursa: Emissions Gap Report 2021)

Îngrijorător este faptul că în anul 2020 la nivel global, numărul centralelor termice pe cărbune construite încă îl întrecea pe cel al centralelor retrase din uz. Așadar foarte multă energie este încă generată din arderea cărbunelui, capacitatea pentru anul 2021 fiind deja lărgită cu proiecte însumând 500 GW la nivel global. Deși finanțările în industriile ce necesită cărbune au scăzut treptat în ultimii ani, în perioada 2016-2020, cu 332 miliarde USD, cei trei mari finanțatori fiind Bank of China (35 miliarde USD), Industrial and Commercial Bank of China (ICBC) (29 miliarde USD), China Construction Bank (28 miliarde USD).

Sursa: State of Climate Action 2021

O altă problemă este faptul că la nivelul actual de exploatare și utilizare a combustibililor fosili coroborat cu planurile pe termen scurt-mediu ar rezultă în depășirea cu mult a pragului de 1.5 Celsius. În alte cuvinte la nivel global în 2030 va fi exploatat și produs dublul cantității de combustibili fosili (cărbuni, gaz, petrol), față de limita recomandată pentru respectarea pragului de 1.5 Celsius.

(Sursa: Production Gap Report 2021)

Industria decarbonizarii este în încă prea lentă

Industrii mari precum cea a producerii de ciment și oțel au reprezentat surse importante de poluare cu dioxid de carbon, mai ales după 1990 când a început un boom al construcției de orașe noi și infrastructură în China, Africa, peninsula Arabă și părți ale Europei. Proiecte pilot pentru producerea de ciment cu emisii de carbon scăzute încă sunt în faza incipientă. Este clar că un rol foarte important în lupta pentru decarbonizare va fi dezvoltarea rapidă a tehnologiilor de captare și stocare a carbonului fie că vorbim de tehnologie științifică precum proiectul Orca din Islanda, fie de metode naturale precum prezervarea și extinderea zonelor cu turbării și mangrove. Pentru producția de oțel o alternativă des discutată ar fi utilizarea de hidrogen verde.

Mașinile electrice și producția acestora de asemenea vor reprezenta un pas important pentru efortul global al decarbonizării. Mari producători auto precum Ford, GM, Volvo deja au anunțat planuri pentru un focus cu mult mai mare pe automobile electrice. Tesla a anunțat recent că în Olanda își pune la dispoziție punctele de încărcare rapidă pentru alte brand-uri. După 2035 în cadrul Uniunii Europene va fi interzisă comercializarea mașinilor noi pe benzină și motorină.  

Sursa: State of Climate Action 2021

Creșterea producției de energie regenerabilă este de asemenea un factor crucial în această discuție. În 2010 totalul generat de sectorul eolian și solar la nivel global era de 1.7%. În 2020 era de 8.7% iar ritmul actual trebuie îmbunătățit pe măsură ce tehnologiile devin mai performante și mai ieftine. Este estimat că finanțarea necesară anual pentru respectarea cerințelor Tratatului de la Paris ar fi de 5,000 miliarde USD până în 2030 (de 13 ori mai mult decât finanțarea curentă).

Un raport al Agenției Internaționale de Energie (IEA) confirmă faptul că decarbonizarea sistemelor energetice globale este fezabilă și o investiție crucială pe termen lung. În același timp atrăgea atenția că dacă vom continuă cu investițiile în combustibili fosili costurile și severitatea crizei climatice vor fi enorme. Recent John Holdren, om de știință și fost consilier al președintelui American Barack Obama pe teme de știință și tehnologie, declara că în lupta sa cu schimbările climatice lumea va trebuie să se adapteze, să mitigheze și să sufere, întrebarea fiind în ce măsură.

COP 26 poate reprezenta un moment istoric în privința angajamentelor concrete luate la nivel global pentru combaterea efectelor schimbărilor climatice. Glasgow în trecut a reprezentat al doilea oraș al imperiului britanic și un epicentru al producției oțelului și procesării cărbunelui. În secolul 21 poate intra în istorie că orașul ce poate declanșa prin actuală conferință o revoluție verde industrială la nivel global și demararea  unui efort global unit pentru redresarea situației climatice până în 2050.