Smart City

VIDEO REPORTAJ Otopeni, exemplu pentru multe orașe din România la capitolul reciclare

9
min
23/9/2020

Continuăm seria de reportaje despre colectarea deșeurilor menajere în România, într-un orășel de 14 000 de locuitori, Otopeni, care reciclează mai mult decât unele orașe mai mari.

Cum s-a ajuns aici?

În primul rând, trebuie spus că nu este totul perfect în Otopeni. Conform legii, toată lumea ar trebui sa colecteze separat pe patru fracții – hârtie/carton, plastic/metal, sticlă, deșeuri reziduale – dar încă nu se întâmplă așa. Colectarea se face în acest moment doar pe două fracții:

  • în pubelele închise la culoare – fracția umedă, adică deșeurile organice și reziduale;
  • în pubelele galbene - fracția uscată, adică tot ce poate fi reciclat.

Colectarea separată în zona de case merge mult mai bine decât cea din zona de blocuri, spre exemplu. Acolo unde oamenii au pubele individuale, responsabilitatea este mai mare, dar la blocuri, în multe zone ale orașului, oamenii aruncă resturile la grămadă. Pubelele galbene au fost puse la dispoziție gratuit locatarilor și firmelor, iar aici este o parte din cheia succesului de moment.

Cât plătesc oamenii?

Taxa de colectare este sub 10 lei/persoană/lună, undeva la media pe țară. Nu există un program prin care factura să scadă în funcție de cât de mult reciclează fiecare cetățean.

Obstacole

Ca peste tot, acolo unde oamenii nu se implică, e o problemă. La blocuri, mare parte din resturile menajere se aruncă la grămadă în saci, deși campanii de informare există. Omul sfințește locul. Altă problemă în Otopeni, ca în toate comunele și orașele cu zone rezidențiale dezvoltate în ultimii ani, o reprezintă dimensiunile străzilor, care de multe ori sunt mult prea mici pentru a permite accesul mașinilor de gunoi. Urbanismul s-a făcut după ureche, iar din cauza asta suferă și firmele de salubritate, iar, în final, cetățenii, noi toți. Uneori nici mașinile mici de gunoi nu pot pătrunde pe străzile gândite de către cei de la urbanism.

Cât se reciclează în Otopeni?

Conform declarațiilor reprezentantului Urban SA, Dan Ceaușescu, în Otopeni se reciclează lunar 200 de tone de deșeuri la stația de sortare. Apoi, din sortarea deșeurilor amestecate care sunt trimise la Rom Waste, se mai salvează 50 de tone. Cantitățile vor crește odată cu colectarea separată a sticlei.

Ce urmează?

Încă lucrurile nu se fac ca la carte. Sticla nu se colectează separat, dar acest lucru se va întâmpla de la finalul lunii octombrie. Urban S.A. a achiziționat deja 5.000 de pubele de gunoi - care urmează a fi distribuite cetățenilor – iar acum este în pregătire o campanie de informare prin pliante, machete și online. Din luna octombrie, sticla nu va mai ajunge la stația de sortare din Sectorul 6, ci va fi trimisă direct la reciclator, la fabrica din Popești Leordeni, ceea ce va ușura întregul proces de sortare. Ce trebuie să știm noi este că pentru a fi reciclate corespunzător, sticlele trebuie să nu conțină lichide sau să fie pline de resturi menajere.

Pentru deșeurile biodegradabile – se vor achiziționa până la 1 ianuarie încă trei mașini de gunoi și 5.000 de pubele. Rămâne problema imposibilității aplicării de la 1 ianuarie a Legii Compostului, conform căreia tot ce înseamnă deșeuri biodegradabile ar trebui transportate la stațiile de compost, unde să fie transformate în fertilizatori organici. În realitate, aceste stații de compost nu există în număr suficient și nici nu pot apărea până la 1 ianuarie. Aici ne facem că muncim, asta se întâmplă în România în acest moment: firmele de salubritate vor colecta separat deșeurile biodegradabile, conform legii, dar foarte puține dintre acestea vor ajunge să le valorifice sub formă de fertilizatori organici.

Concluzii:

  • În Otopeni, rezultatele sunt mult mai bune decât în multe alte locuri din țară, conform datelor furnizate de Administrația Fondului pentru Mediu. Campania de informare bună, dar și faptul că pubelele au fost puse la dispoziție gratuit au contribuit la succesul de moment.
  • Lucrurile sunt departe de a fi făcute ca la carte, iar marele minus este că deocamdată se colectează doar pe două fracții, nu pe patru, cum ar trebui.
  • Lucrurile se mișcă, iar asta e important. Progresează. Dacă vor continua pe aceeași direcție, colectarea se va face corespunzător de la începutul anului 2021.
  • Rămâne dureroasa problemă a inexistenței stațiilor de compost, iar acest lucru face imposibilă aplicarea începând cu 1 ianuarie a Legii Compostului.

În ceea ce ne privește, încercăm să vă prezentăm realitatea așa cum este. Cunoscând plusurile vom ști ce am făcut bine, iar cunoscând minusurile știm ceea ce trebuie să îndreptăm. Nu există părți adverse în tot acest proces al colectării și refolosirii deșeurilor. Suntem împreună, iar la final, ori pierdem toți, ori câștigăm toți.