Din cele aproape 900 de milioane de obiecte de îmbrăcăminte uzate expediate în Kenya în 2021, o treime conţineau plastic, iar calitatea acestora era atât de slabă încât au fost "imediat aruncate sau arse", generând poluare şi riscuri pentru sănătate, a avertizat Fundaţia Changing Markets într-un raport publicat joi, relatează AFP.
Donații europene
Potrivit ONG-ului, aceasta se întâmplă în pofida Convenţiei de la Basel care interzice exportul de deşeuri către ţări care nu dispun de capacităţi adecvate de reprocesare.
Din cele 900 de milioane de obiecte de îmbrăcăminte uzate, 150 provin din Uniunea Europeană şi Marea Britanie, majoritatea din donaţii, se arată în raport.
Ancheta se bazează în special pe date vamale şi de import-export, precum şi pe munca de teren desfăşurată de organizaţia non-profit Wildlight şi asociaţia Clean Up Kenya, care au compilat peste 80 de interviuri cu comercianţi kenyeni şi au călătorit în zone cheie.
"Acest potop de haine uzate reprezintă în medie 17 articole pe an per kenyan, dintre care opt sunt inutilizabile" deoarece sunt deteriorate, murdare sau neadaptate la clima sau cultura locală, se arată în ancheta numită "Trashion", un neologism format din cuvintele "trash" (gunoi) şi "fashion" (modă).
"Efectele poluării solului, apei şi aerului sunt considerabile", conform ONG-ului.
Imagini apocaliptice
Fotografii şi videoclipuri ataşate raportului prezintă imagini cu groapa de gunoi de la Dandora, la periferia capitalei Nairobi, unde "4.000 de tone" de gunoi sunt aruncate zilnic, inclusiv "o proporţie semnificativă" de textile de export, potrivit Fundaţiei Changing Markets.
Sunt prezentate, de asemenea, imagini cu malurile râului Nairobi poluate cu deşeuri textile şi cu mărturii ale kenyenilor care lucrează în comerţul cu haine second-hand, menţionând salariile lor extrem de mici şi riscul pentru sănătate, mai ales din cauza inhalării de fum provenit de la arderea hainelor sintetice.
Mai poți citi: H&M intră puternic pe piața de reciclare a hainelor uzate
"Ţările occidentale folosesc comerţul second-hand ca supapă de limitare a presiunii pentru a face faţă enormei probleme a deşeurilor provenite din industria de fast fashion", a adăugat ONG-ul.
foto: Facebook/Changing Markets Foundation