Groapa de gunoi ecologică de la Vălenii de Munte urmează să fie închisă definitiv pentru că și-a atins capacitatea maximă. Dar un aviz în acest sens întârzie să fie emis de Ministerul Mediului. Consiliul Județean Prahova a avut două groapi de gunoi pentru două municipii, 12 orașe și 90 de comune, care însumează în jur de 800.000 de locuitori.
Groapa, închisă de Garda de Mediu
Consiliul Județean Prahova a avut două groapi de gunoi pentru două municipii, 12 orașe și 90 de comune, care însumează în jur de 800.000 de locuitori. Datele Eurostat arată că fiecare român produce în medie 261 de kilograme de deșeuri.
Ceea ce înseamnă că prahovenii produc anual în jur de 200.000 de tone de gunoi menajer, la care se adaugă deșeurile rezultate de la cele aproximativ 19.000 de firme.
O mare parte din cantitatea de gunoi era colectată de către firma Rosal, operatorul unic la nivelul județului Prahova, care îl ducea la Depozitul Ecologic Vălenii de Munte. Însă, anul trecut, Garda de Mediu a închis acest depozit pentru că ar fi atins capacitatea maximă. Practic, nu mai are autorizație de depozitare. Se estimează că acolo au fost depozitate în jur de 300.000 de metri cubi de gunoi.
În urma crizei gunoaielor din Prahova, autoritățile județene au reușit totuși să obțină o dispensă pentru a ține groapa deschidă. Specialiștii au făcut niște calcule matematice estimative în urma cărora s-a constatat că se mai pot depozita încă 20.000 de metri cubi de gunoi. Mai mult, autoritățile județene și-au asumat că vor depozita doar compostul rezultat în urma selectării atente a deșeurilor de la Stația de Tratare Mecanică SWO.
Muncitori îngropați în deșeuri reciclabile
Nicolae Iordache (52 de ani) este șofer pe o volă la groapa de gunoi Vălenii de Munte de 15 ani. Cu ajutorul utilajului întinde compostul adus de la stația SWO pe platoul unui munte de gunoi. Deasupra împrăștie un nisip cu o concentrație mare de quart, nisip folosit pentru producția de sticlă.
Pe muntele de gunoi în formă de potcoavă au început să răsară natural diverse tipuri de legume: roșii, castraveți, vinete, pepeni și bostani. „Nu există angajat care să nu fi mâncat legume crescute pe groapa de gunoi în ultimii 15 ani”, a spus zâmbind Nicolae Iordache.
Întrebat cum e viața de șofer pe groapa de gunoi, Iordache a spus că este prea îndrăgostit de volă pentru a se pensiona: „Nu pot să mă las de utilajul ăla. Important e să îți placă ce faci. Eu nu pot să lucrez la birou. Am mișcare, îmi trece timpul altfel”.
Mai jos, la baza muntelui de gunoi, câteva femei și doi bărbați în vârstă sortează cu mâinile goale deșeurile reciclabile aduse de companie Rosal. „Rosal aduce deșeurile reciclabile nesortate. Plătesc pentru sortare, iar reciclabile sunt vândute ulterior. Hârtia ajunge la fabrica de Zărnești, iar plasticul, pe la alte societăți specializate”, spun oamenii. Pentru munca prestată, fiecare primește un salariu de maximum 400 de euro pe lună, în care este inclus sporul de penibil.