Mai mult de o treime din deşeurile generate în Uniunea Europeană provin din construcţii, demolări şi întreţinerea infrastructurii, potrivit unor date ale ONG-ului Ecoteca, citate de Ziarul Financiar.

Din cauza lipsei de sancţiuni dure, acestea ajung de multe ori la gropile de gunoi sau în natură. Amenzile pentru depozitări necorespunzătoare ale deşeurilor din construcţii sunt foarte mici, doar în cazul în care vorbim de cantităţi mari fiind aplicată o pedeapsă mai dură: închisoare de la unu la cinci ani. Deşi există un proiect de lege, de mai mulţi ani, pentru a rezolva această problemă în România, acesta nu a fost adoptat.

O soluţie pentru a ţine sub control acest tip de deşeuri este reţinerea unei garanţii din partea firmelor care efectuează construcţii sau demolări, pe care acestea o vor pierde dacă cel puţin 70% din deşeurile produse nu sunt reciclate, potrivit OUG 92/2021.

Reciclarea deşeurilor din construcţii ar putea rezolva criza materiilor prime care a cauzat creşteri mari de preţuri în ultimii ani, însă este nevoie de educaţie, infrastructură de sortare, separare şi reciclare şi descurajarea practicilor ilegale.

Pentru a gestiona în mod corect deşeurile din construcţii, ele trebuie să fie colectate separat şi reciclate, valorificate sau reutilizate, în cazul personelor fizice fiind necesar un contract de salubrizare cu o firmă autorizată.

Betoanele pot deveni agregate reciclate din beton concasat, plasticele – granule ce pot fi materie primă pentru diverse produse, iar lemnul – fibre şi aşchii pentru plăci PFL sau PAL. Şi materialele din demolări pot fi reciclate: sticla poate fi reciclată la nesfârşit, iar cimentul sau betonul au o durată de viaţă lungă şi se pot recicla de multe ori.

Foto: Freepik