Stiri

Țările din Balcani se îndreaptă spre cărbune deoarece criza energetică are prioritate față de mediu

8
min
12/5/2022

Creşterea preţurilor pe piaţa angro, stocurile reduse şi invadarea Ucrainei de către Rusia au dus la explozia preţurilor la energie şi au determinat multe state să caute să îşi asigure aprovizionarea.

Țările din Balcani se îndreaptă spre cărbune în încercarea de a răspunde la creșterea mondială a prețurilor la energie, ceea ce provoacă îngrijorări în rândul apărătorilor mediului că țările din regiune revin asupra angajamentelor vizând eliminarea celor mai poluanți combustibili fosili, transmite Reuters, preluată de Agerpres.

Macedonia de Nord, odată un pionier în atragerea de investiții în domeniul energiilor regenerabile, a anunțat la începutul acestei luni că intenționează să deschidă două noi mine de cărbune pentru a aproviziona termocentralele.

În plus, Ministerul Energiei de la Skopje a anunțat că vrea să cumpere trei milioane de tone de cărbune din Kosovo, dar până acum nu a fost semnat un acord oficial.

Citește și: ANALIZĂ 2022, un an aflat în umbra riscurilor climatice

„Odată cu debutul crizei energetice, nu doar noi, ci și toate statele din Europa au răspuns imediat prin creșterea producției de electricitate pe bază de cărbune, pentru că este cea mai ieftină și mai sigură sursă”, a declarat Vasko Kovacevski, directorul general la compania de utilități Elektrani na Severna Makedonija (ESM).

Creşterea preţurilor pe piaţa angro, stocurile reduse şi invadarea Ucrainei de către Rusia au dus la explozia preţurilor la energie şi au determinat multe state să caute să îşi asigure aprovizionarea.

Însă apărătorii mediului subliniază că reorientarea spre cărbune nu este soluţia. "Decarbonizarea este unul dintre pilonii agendei verzi şi noi prezentăm planuri pentru o mină de cărbune?

Acest lucru este inacceptabil", a spus Nevena Smilevska, de la ONG-ul de mediu Eko-svest din Skopje.

Citește și: Buget de 100 milioane de lei pentru Programul Rabla pentru Electrocasnice care va debuta pe 17 mai

Noile mine de cărbune ar urma să fie deschise la Zivojno, în apropiere de centrala de la Bitola, în sudul ţării, şi la Gushterica, în apropiere de centrala de la Oslomej, în vestul ţării.

Nici Guvernul de la Skopje şi nici conducerea companiei de utilităţi ESM nu au precizat când vor fi deschise noile mine şi nici care va fi producţia lor.

Iniţial, autorităţile de la Skopje intenţionau să elimine cărbunele până în 2027, dar în luna ianuarie au decis să amâne data limită pentru 2030.

În paralel, autorităţile din Kosovo au anunţat că mai multe companii străine, inclusiv din Germania, şi-au exprimat interesul pentru a achiziţiona cărbune din această ţară.