Stiri

Supravieţuirea exemplarelor de râs din Franţa, ameninţată de consangvinizare (studiu). Cum poate România ajuta

5
min
24/2/2023

Este nevoie de material genetic proaspăt din Carpați.

Râsul eurasiatic, revenit în Franţa începând din anii 1970, dar a cărui situaţie este încă fragilă, ar putea să dispară din nou în 30 de ani, în special din cauza problemelor legate de consangvinizare, conform unui studiu realizat de o asociaţie şi publicat luni, transmite AFP.

Dispărută din Franţa la începutul secolului XX, cea mai mare felină sălbatică din Europa a revenit în această ţară prin Elveţia, unde a fost reintrodusă în urmă cu aproximativ 40 de ani plecând de la râsul originar din Carpaţi.

Râșii din Franța au nevoie de ajutorul imigranților cu „material genetic nou”

Populaţia de râs este estimată în prezent la aproximativ 150 de indivizi, în principal în Alpi şi Munţii Jura, iar Franţa a publicat în primăvara anului 2022 primul său plan naţional de protecţie a acestei specii.

Însă, „dată fiind pierderea rapidă a diversităţii genetice, estimăm că această populaţie va dispărea în mai puţin de 30 de ani", a avertizat unul dintre autorii studiului publicat în jurnalul Frontiers in conservation science, Nathan Huvier, de la Centrul Athenas, o asociaţie pentru protecţia faunei sălbatice.

„Această populaţie are nevoie urgentă de material genetic nou, dacă vrem să continue", a spus el.

Pentru acest studiu, oamenii de ştiinţă au colectat în perioada 2008 - 2020 probe genetice (păr, sânge şi altele) de la exemplare de râs (Lynx lynx) din Franţa, cu precădere de la indivizi decedaţi sau răniţi şi de la pui rămaşi orfani, astfel încât să nu streseze animalele. Ei au comparat apoi 78 de mostre cu cele prelevate de la exemplare din Munţii Carpaţi.

Rezultatele sunt alarmante: dintre cei 120 până la 150 de râşi din Franţa, doar 38 sunt capabili să se reproducă cu o diversitate genetică suficientă pentru a asigura supravieţuirea speciei, un număr considerat posibil supraestimat.

Poți citi și: O inițiativă îndelung așteptată: Programul Național de Control al Poluării Atmosferice

Mai mult, cercetătorii au subliniat că în cazul acestor râşi coeficientul de consangvinitate este deosebit de ridicat: există o posibilitate de 41% la aceşti indivizi ca cele două variaţii ale fiecărei gene (alele) să fie copii identice moştenite de la un strămoş unic.

„Un nou material genetic (prin indivizi externi) este necesar în mod urgent, altfel populaţia se va prăbuşi", au avertizat autorii studiului, care au recunoscut în acelaşi timp că introducerea unor noi exemplare de râs este dificilă din punct de vedere politic în Franţa.
Printre alte ameninţări cu care se confruntă râsul - care au contribuit şi la dispariţia anterioară şi apoi au limitat amploarea revenirii sale în Franţa - se numără braconajul, pierderea habitatelor naturale şi coliziunile cu autovehicule (21 de decese în 2022).

foto: Facebook/Romsilva