Un studiu recent a explorat compușii chimici care pot activa neintenționat regiuni ale creierului asociate cu funcțiile reproductive, sugerând că acești compuși ar putea contribui la declanșarea pubertății precoce la femei.

Printre aceștia se numără o substanță cunoscută sub numele de ambretă de mosc, utilizată frecvent în trecut în parfumuri pentru bărbați. Deși interzisă în Uniunea Europeană, această substanță continuă să fie prezentă în multe produse din SUA și alte părți ale lumii, potrivit descopera.ro.

Pe parcursul ultimului secol, s-a observat o scădere constantă a vârstei la care apare menarha (prima menstruație) și dezvoltarea sânilor. Deși diferențele rasiale și socio economice joacă un rol, ritmul accelerat și răspândirea globală a acestui fenomen sugerează că nu poate fi explicat complet prin factori genetici. Astfel, cercetătorii au început să exploreze influențele de mediu care ar putea accelera aceste schimbări.

Studii de sânge

În ciuda numeroaselor studii menite să identifice cauzele maturizării precoce, rezultatele inconsecvente au complicat identificarea vinovaților. În plus, metodele de colectare a datelor în aceste studii sunt limitate, bazându-se adesea doar pe probe de sânge și urină prelevate în timpul zilei.

Cercetătorii de la US National Institutes of Health și North Western University și-au concentrat atenția pe o rețea de neuroni din hipotalamus, care reglează pubertatea prin hormonul de eliberare agonadotropinei (GnRH). Acești neuroni stimulează glanda pituitară să elibereze substanțe chimice care activează ovarele și testiculele, determinând producerea de estrogen și testosteron. Deși mecanismul exact al acestui proces rămâne neclar, neuropeptida kisspeptină joacă un rol cheie, având receptori sensibili la factori externi, precum stresul și dieta.

Teste de laborator

În loc să examineze voluntari, cercetătorii au testat în laborator efectele a 10.000 de substanțe asupra activității celulelor responsabile de secreția GnRH și kisspeptină. Printre compușii analizați se numără și un agonist colinergic, care imită neurotransmițătorii responsabili de memorie, motivație și excitare. Dintre aceștia, ambreta de mosc a ieșit înevidență, fiind un agonist al kisspeptinei.

Interzisă în Europa în anii '90 din cauza neurotoxicității sale dovedite la șobolani, ambreta de mosc continuă să fie produsă în India și China și se regăsește în produse comerciale din anumite țări, deși mai rar. Chiar dacă utilizarea sa s-a redus, această substanță rezistentă la degradare persistă în mediu, ridicând îngrijorări legate de expunerea continuă a oamenilor.

Experimente suplimentare efectuate pe celule umane și de șoarece din hipotalamus, precum și pe pești zebră, au confirmat că această substanță poate activa regiunile cerebrale implicate în declanșarea pubertății precoce. Rezultatele cercetării au fost publicate în revista Endocrinology.

Sursa foto: Shutterstock

‍