Fisurile de la sistemul gazoductelor Nord Stream din Marea Baltică au dus la probabil cea mai mare eliberare de metan dăunător climei din istoricul înregistrărilor, a transmis vineri Programul pentru Mediu al ONU, conform Reuters.
Un nor imens de metan foarte concentrat, un gaz cu efect de seră mult mai potent însă care dispare mai repede decât dioxidul de carbon, a fost detectat la o analiză a imaginilor din satelit din această săptămână, făcută de cercetători asociați ai Observatorului Internațional al Emisiilor de Metan (parte a Programului ONU pentru Mediu).
Citește și: Reciclarea în UE, creștere de 50% în 16 ani. România, pe ultimul loc
„Acesta este un lucru foarte rău, cel mai probabil cel mai mare eveniment de emisii detectat vreodată”, a declarat, pentru Reuters, Manfredi Caltagirone, șeful Observatorului.
Echivalentul arderii a 285.700 de kilograme de cărbune la fiecare oră
„Asta nu este de ajutor într-un moment în care avem o nevoie absolută de a reduce emisiile”. Cercetătorii de la GHGSat, care folosesc sateliți pentru a monitoriza emisiile de metan, au estimat că rata scurgerii de la unul dintre cele patru puncte de fisură era de 22.920 de kilograme pe oră.
Acesta este echivalentul arderii a aproximativ 285.700 de kilograme de cărbune la fiecare oră, spune, într-un comunicat, GHGSat.
Citește și: 750 de milioane de euro au plătit cinci mari companii petroliere pentru a beneficia de o imagine verde
„Această cantitate este foarte mare, în special luând în considerare că este la patru zile după fisura inițială”, a spus compania.
Cantitatea totală de metan care se scurge din sistemul de conducte operat de Gazprom ar putea fi mai mare decât o scurgere majoră care s-a petrecut în decembrie la câmpuri petrogaziere offshore din apele Golfului Mexicului, care a eliberat aproape 100 de tone de metan pe oră, spune Catagirone.
Scurgerea din Golful Mexicului, de asemenea vizibilă din spațiu, în cele din urmă a eliberat aproape 40.000 de tone de metan în 17 zile, potrivit unui studiu condus de Universitatea Polithenică din Valencia și publicat în jurnalul Environmental Science & Technology Letters.
Sursa foto: Danish Defence