În acordul final, semnat de cele aproape 200 de țări, expresia “eliminarea treptată” a fost înlocuită cu “reducerea treptată” a utilizării cărbunelui.
India a opus cea mai mare rezistență în acest sens, arătând că țările sărace vor depinde în continuare de cărbune și combustibili fosili, ne informează Biziday.
După ce noua formulare a fost convenită, mai multe țări și-au exprimat dezamăgirea, iar președintele COP26, Alok Sharma, a spus că “îi pare foarte rău” pentru această evoluție a evenimentelor, dar, a mai spus el, “este vital să păstrăm acordul pe ansamblu”. Tonul vocii sale nici nu a lăsat prea multe dubii în privința faptului că summitul este totuși un eșec, cel puțin față de obiectivele propuse.
Rămân punctele câștigate în zilele trecute privind oprirea defrișărilor și a emisiilor de metan.
Acordul consemnează intenția națiunilor mai bogate de a finanța în mod semnificativ adaptarea națiunilor mai sărace la producerea unor forme mai puțin poluante de energie, dar, la fel ca în cazul unui acord privind reducerea completă a cărbunelui, nu s-a reușit un acord concret privind crearea unui fond de 100 de miliarde de dolari în acest sens, așa cum se stabilise în zilele trecute.
Numit totuși ca fiind unul istoric, pentru că reunește 192 de țări, Pactul Climatic de la Glasgow se angajează la limitarea încălzirii globale cu +1,5 grade Celsius față de era preindustrială, în condițiile în care temeratura medie a Pământului a crescut deja cu +1,1 grade Celsius. Pentru a atinge acest ultim obiectiv, este estimat că este nevoie de reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu 45% până în 2030 față de valorile din 2010, și de atingerea de emisii nete zero până în 2050.
Un raport ONU publicat luna aceasta arată că și dacă sunt respectate toate angajamentele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră luate în cadrul Acordului de la Paris din 2015, încălzirea globală tot va ajunge la nivelul considerat catastrofal de +2.7° Celsius.