Dintre toate statele Uniunii Europene (UE), doar Polonia şi Ungaria mai necesită o reducere de PM2.5. Însă datele AEM arată că ţara noastră are cele mai mari probleme în această privinţă. În timp ce România trebuie să reducă acest tip de emisii cu 26%, Polonia trebuie să asigure scăderea lor cu 9%, iar Ungaria cu 7%.
„Reducerea emisiilor de PM2.5 este esenţială pentru a atinge obiectivul de reducere a deceselor premature cu 55% până în 2030”, potrivit unui raport al AEM.
De unde provin emisiile de PM2.5 şi ce probleme de sănătate cauzează
Potrivit agenţiei guvernamentale americane California Air Resources Board, emisiile de PM2.5 din aer liber provin, în mare parte, din arderea benzinei, uleiului, motorinei sau lemnului - adică din transport bazat pe combustibili fosili, energie şi încălzire rezidenţială.
Expunerea la PM2.5, chiar şi de scurtă durată (mai puţin de o zi), a fost asociată cu mortalitate prematură, spitalizări pentru probleme cardiace şi pulmonare şi vizite la urgenţe, bronşită, astm şi probleme respiratorii.
Obiectivul a fost stabilit prin Planul de acţiune pentru zero poluare adoptat de UE în 2021, care presupune reducerea anumitor poluanţi de către statele membre până în 2030.
Mai mult, prin Directiva Angajamentelor Naţionale de Reducere a Emisiilor din 2016, ţările UE trebuie să reducă nivelul de emisii pentru cinci poluanţi principali până în 2030: particule fine (PM2.5), oxizi de azot (NOx), compuși organici volatili nemetanici (NMVOC), amoniac (NH3) și dioxid de sulf (SO2).
Totuşi, 13 state îndeplinesc deja obiectivele stabilite pentru 2020-2029: Belgia, Cehia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Italia, Malta, Ţările de Jos, Slovacia, Slovenia şi Spania.
Datele pentru Croaţia nu sunt cunoscute, întrucât nu au fost raportate către UE, potrivit AEM. Dintre celelalte 13 state, nouă trebuie să reducă emisiile pentru un singur poluant. România, Ungaria şi Polonia trebuie să reducă emisiile pentru câte doi poluanţi, iar Lituania pentru trei poluanţi.
Cauzele emisiilor din oxizi de nitrogen şi ce probleme de sănătate generează
Pe lângă PM2.5, România trebuie să reducă emisiile din oxizii de nitrogen (NOx) cu 7%, fiind singura ţară UE cu excepţia Lituaniei care depăşeşte limitele admise pentru acest poluant.
Aceşti oxizi provin în mare parte tot din transport, energie şi încălzire, adică din arderea cărbunelui, petrolului sau gazelor naturale, pentru combustibilul vehiculelor şi, respectiv, centrale electrice, dar şi în timpul proceselor precum sudarea cu arc, galvanizarea şi gravarea. Totodată, oxizii de nitrogen sunt generaţi şi din produsele comerciale realizate prin reacţia acidului azotic cu metale sau celuloză, potrivit Agenției guvernamentale pentru Registrul Substanțelor Toxice și al Bolilor din Statele Unite (ATSDR).
O cantitate mică de oxizi de nitrogen pot irina ochii, nasul, gâtul şi plămânii şi pot provoca tuse, dificultăţi de respiraţie, oboseală, greaţă şi acumularea de lichid în plămâni la o zi sau două după expunere. Inhalarea unor niveluri ridicate de oxizi de azot poate provoca arsuri rapide, spasme și umflarea țesuturilor din gât și tractul respirator superior, oxigenare redusă a țesuturilor corpului, acumulare de lichid în plămâni și deces, conform ATSDR.
Însă problemele României ar putea fi mai grave de atât. În aprilie, Oana Neneciu, director executiv al organizaţiei neguvernamentale de mediu Ecopolis avertiza că România nu are date complete de monitorizare a calităţii aerului şi că procedurile de infringement declanşate de Comisia Europeană împotriva ţării noastre sunt cauzate de „proasta funcţionare a reţelei naţionale de monitorizare a aerului” şi de „depăşirile nivelurilor permise de poluanţi”.
Foto: Freepik