Dacă România nu ar mai beneficia de importuri şi ar încerca să se bazeze pe producţia locală de alimente, ţara noastră nu ar fi într-o situaţie bună, a avertizat Mihai Vişan, directorul executiv al Romalimenta, pentru Green News.
Întrebat fiind despre capacitatea României de a asigura hrană locuitorilor ţării prin resurse locale, în contextul mai multor crize – precum schimbările climatice şi războiul din Ucraina -, şeful federaţiei firmelor din industria alimentară a recunoscut că „răspunsul nu este simplu”.
„Încerc să îl simplific. La absurd, dacă mâine s-ar închide ermetic graniţele, n-am muri de foame, dar nici bine nu ne-ar fi, pentru că avem un deficit comercial serios, care nu poate fi lichidat mâine şi nici fără eforturi consistente”, a spus Vişan.
O viziune complementară regăsim și în cazul unui reprezentant al fermierilor, care a spus că România ar putea să îşi producă singură aproape tot necesarul de mâncare pentru populaţie, dar acest lucru s-ar putea realiza doar într-un scenariu optimist care presupune mai multe condiţii. El a subliniat nevoia de a maximiza potențialul agroalimentar, astfel încât balanța comercială a acestor tipuri de produse să înregistreze un deficit din ce în ce mai mic și chiar excedent acolo unde profilul țării ne permite.
Mai poţi citi: Factorii care pun în pericol accesul la mâncare în Europa, dezvăluiţi într-un raport al Comisiei Europene
De o importanţă deosebită este cooperarea micilor fermieri, prin care produsele autohtone ar putea beneficia de o vizibilitate crescută în magazinele de profil şi de aprecierea consumatorilor români, a spus Bogdan Chiripuci, manager politici şi programe pentru agricultură la Clubul Fermierilor Români, pentru Green News.
„De asemenea, nu trebuie uitate întreprinderile mari din sectorul alimentar, care astăzi reprezintă motorul alimentației naționale. Aceste societăți trebuie susținute pentru a-și putea menține competitivitatea, optimiza și dezvolta activitatea în funcție de evoluția tehnologică la nivel mondial. IMM-urile din sectorul agroalimentar trebuie susținute, însă nu trebuie uitat profilul țării noastre, astfel încât întreprinderile mari să poată reprezenta și în viitor baza oferirii de hrană pentru populația națională”, a spus Chiripuci.
Realizarea unei strategii naţionale ar putea asigura tot necesarul de mâncare pentru români
Totodată, el a subliniat că realizarea unei strategii naţionale este vitală pentru a asigura tot necesarul de hrană pentru români, prin identificarea investiţiilor necesare în ceea ce priveşte agricultura şi industria alimentară.
„Acest lucru ar necesita sume importante alocate către modificarea infrastructurii actuale și realizarea tranziției către tehnologia aferentă industriei 4.0 și chiar 5.0, concomitent cu perfecționarea continuă a antreprenorilor români, formarea personalului din sectorul agroalimentar și creșterea gradului de apreciere a produselor autohtone de către consumatorii locali”, a spus Chiripuci.
Mai poţi citi: Doctorul Alan Desmond: Chiar şi cei mai nesănătoşi vegani şi vegetarieni sunt mai sănătoşi decât cei care consumă carne
Creşterea producţiei anumitor produse agricole precum cereale, fructe şi legume este esenţială, precum este şi extinderea capacităţilor de depozitare şi „îmbunătăţirea interconexiunilor din lanţurile valorice agroalimentare”, a adăugat el.
Totodată, România trebuie să intensifice activităţile unităţilor de procesare aferente fiecărui sector.
România trebuie să lupte împotriva risipei alimentare şi a schimbărilor climatice
Mai mult, este important ca ţara noastră să combată risipa alimentară pe fondul nevoii de a hrăni o populaţie globală în creştere, dar şi să se pregătească pentru provocările crizei climatice.
„Criza climatică prezintă riscuri semnificative atât pentru producția alimentară națională, cât și pentru dependența de importuri. Schimbările climatice pot afecta producția agricolă, precum și calitatea produselor alimentare prin prezența unor temperaturi mai ridicate, secetă pedologică sau chiar inundații în anumite zone.”, a spus Chiripuci.
„De asemenea, schimbările climatice pot contribui la creșterea prețurilor produselor alimentare, ceea ce poate duce la o reducere a accesului la alimente sănătoase și la o creștere a riscurilor de malnutriție. În plus, schimbările climatice pot afecta securitatea alimentară prin distrugerea culturilor și a infrastructurii agricole, dar și prin reducerea biodiversității”, a adăugat el.
Mai poţi citi: Care sunt cele zece măsuri pe care să le ia România pentru a-și asigura securitatea alimentară
Tranziţia către diete vegane, soluţia pentru securitate alimentară şi combaterea schimbărilor climatice?
Paradoxal, şi modul în care producem alimente poate avea un impact asupra schimbărilor climatice, astfel că cel mai mare impact pozitiv ar proveni din tranziţia către diete pe baze de plante, conform experţilor ONU.
„Această tranziţie despre care vorbesc experţii ne-ar permite să folosim mai eficient resursele de teren și să reducem atât emisiile de gaze cu efect de seră, cât și poluarea”, a spus Elena Corbu, consultantă la Asociaţia Veganilor din România şi realizatoarea rubricii „Starea Planetei” din cadrul emisiunii „Starea Naţiei”.
În prezent, 77% din totalul terenurilor agricole sunt folosite pentru a crește animale pentru consum deși acestea nu furnizează decât 18% din caloriile consumate la nivel global și doar 37% din proteine, a adăugat ea, pentru Green News. Astfel, plantele ocupă doar 23% din terenurile agricole.
„E suficient să ne uităm la aceste date ca să ne dăm seama ce rol important ar putea juca agricultura și alimentația vegetală în combaterea crizei climatice și în asigurarea securității alimentare”, a mai spus Corbu.
Însă Corbu a avertizat că nu se poate şti cu exactitate dacă România este capabilă să îşi producă necesarul de mâncare pentru populaţie folosind doar resurse locale, fără o analiză riguroasă.
„Ce putem spune, în schimb, având în vedere cum au afectat schimbările climatice, precum și pandemia și războiul din Ucraina sistemul alimentar global, e că avem nevoie să creștem reziliența la nivel local, susținând mai mult producătorii locali și construind un model economic bazat pe principiile economiei circulare care ia în calcul potențialul economic local”, a spus ea.
„O analiză completă, care să poată răspunde concludent la întrebare, ar lua în calcul o varietate de macro- şi micro-nutrienți, capacitatea de prelucrare a materiei prime vegetale, pierderile cauzate de risipa alimentară pe întreg lanțul alimentar. Însă, chiar și din această analiză sumară putem observa că o soluție ar include, spre exemplu, reducerea ariilor cultivate cu cereale, în favoarea leguminoaselor”, a concluzionat ea.
Sursa foto: PxHere