Stiri

România la răscruce. Devenim dependenți de gaz sau actor regional?

10
min
27/7/2022

Sectorul energiei are nevoie de o transformare completă, iar combustibilii fosili trebuie să rămână de domeniul trecutului. 

Asociația 2Celsius lansează raportul România la răscruce. Devenim dependenți de gaz sau actor regional?, care analizează direcția investițională și strategică pe care și-a asumat-o România, în calitatea sa de al doilea mare producător de gaze din UE. 

Raportul, realizat de expertul în energie Otilia Nuțu,  arată că România face investiții care ne vor ține dependenți de gazul scump și ratăm fereastra pentru reforme și investiții în energie regenerabilă și, prin extensie, țintele climatice. Sectorul energiei are nevoie de o transformare completă, iar combustibilii fosili trebuie să rămână de domeniul trecutului. 

40% din gazul consumat în UE este din Rusia, iar acesta reprezintă 30% din exporturile sale. Asta înseamnă că Rusia este mai dependentă decât Europa de o astfel de tranzacție. Stocarea gazului va deveni imposibilă, iar oprirea producției este extrem de costisitoare pentru Gazprom. Oprirea importurilor de gaze rusești este cea mai bună variantă pentru UE, pe termen mediu și lung, nu însă și fără costuri pe termen scurt.  

Citește și: ANALIZĂ Soarele invizibil de pe acoperiș

UE consumă 155 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze naturale rusești anual, care ar trebui înlocuite chiar de anul acesta. Cu eforturi logistice și mici întăriri de rețele, 70  bcm pot fi înlocuiți cu importuri de gaz natural lichefiat (GNL), 60 bcm prin eficiență energetică și substituție cu alți combustibili, iar 15 bcm ar putea fi importați suplimentar din Norvegia sau Algeria.  Diferența de 10 bcm poate fi acoperită, pe termen scurt, din depozitele de înmagazinare.  

Zăcămintele de pe uscat ale României se epuizează treptat și, în afară de Black Sea Oil and Gas, care a intrat în producție în  iunie, nici unul dintre celelalte zăcăminte noi nu e  pe cale să înceapă producția efectivă. Demararea noilor proiecte ar putea fi posibilă cel mai devreme în 2023, ceea ce înseamnă că exploatarea estimată de 30 de ani, se apropie periculos de 2050, când UE își propune să ajungă la net zero emisii.  

Citește și: ANALIZĂ De ce istoria nu se repetă și când vine vorba de climă?

Pe lângă investițiile uriașe necesare noilor exploatări, guvernul alocă 21,403,250,000 de lei prin diferite programe pentru extinderea rețelelor de gaze, în condițiile în care nu este clară direcția pe care România o va avea în ceea ce privește exploatarea gazului, iar facturile continuă să crească. 

Motivul pentru care ne-am mișcat greu cu creșterea  producției de gaz în România, ca în orice alt domeniu din energie, este că nu avem aproape nicio politică pe energie care să fie coerentă, consecventă și pe care să existe consens între aproape toți politicienii și între autorități centrale și locale.”, consideră Otilia Nuțu

Nu suntem conectați deloc la discuțiile și problemele europene, în ciuda ambițiilor de jucător regional. De pildă, deși suntem ”al doilea mare producător de gaze din UE”,  n-am  avut  nicio  poziție  în strategia europeană privind emisiile de metan sau propunerea de regulament de anul trecut și nici  nu facem parte din vreuna din zecile de organizații internaționale care se ocupă de  subiectul gazului, nici cu reprezentanți ai statului, nici din companiile private. România e cam singurul loc din UE unde producția de gaze naturale poate crește în acești câțiva ani “, spune expertul. 

Prețurile mari descurajează consumul casnic și există riscul să construim rețelele de gaze și să nu le folosim. Extinderea rețelei înseamnă că se va realiza infrastructura stradală, apoi fiecare gospodărie ar trebui să-și facă instalația de încălzire în interiorul  casei și apoi să plătească factura. Nu ne așteptăm ca prețurile să scadă în anii următori, pe platforma Bursei Române de Mărfuri, prețurile rămân la fel de mari și pentru contractele cu livrare în 2023, iar Comisia Europeană a avertizat că prețurile la energie ar urma să rămână mari până cel puțin în 2024-2025. 

La nivel european, gazul poate va fi acceptat drept ”combustibil de tranziție”, dar situația va fi cu siguranță temporară și avem nevoie de un plan concret cu care să-l înlocuim, începând cu 2050.  Totodată, prin REPower EU, am putea beneficia de fonduri substanțiale pentru investiții în energii regenerabile, care ar pune România pe traiectoria pentru îndeplinirea țintelor climatice. 

Uniunea Europeană s-a angajat să respecte un obiectiv colectiv de reducere a emisiilor globale de metan cu 30% până în 2030, comparativ cu 2020, iar noua variantă a Regulamentului privind emisiile de metan va fi adoptată la începutul lui 2023. 

Raportul a fost realizat de 2Celsius cu sprijinul Environmental Investigation Agency UK, ca parte a demersurilor sale de a promova reducerea rapidă a emisiilor globale de metan în acord cu recomandările științifice privind schimbările climatice și cu țintele asumate prin Acordul de la Paris.

Sursa foto: Flickr