Comisia Europeană „îndeamnă insistent” din nou România să închidă 48 de gropi ilegale de gunoi. În plus, oficialii europeni mai atrag atenția autorităților de Mediu să protejeze populația împotriva poluării.
„România nu a respectat valorile-limită pentru dioxidul de azot (NO2) în aglomerările din București, Brașov, Iași, Cluj-Napoca și Timișoara și nu a luat măsuri corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depășire”, arată comunicatul Comisiei Europene. În cazul Capitalei, se cer clarificări suplimentare. Termenul pentru remedierea acestor probleme este de 4 luni.
În replică, ministrul Mediului spune că va discuta luni - 18 mai - cu primarii celor cinci orașe. „Vreau să aflu direct de la aceștia care sunt măsurile pe care intenționează să le adopte. În tot acest proces, noi vom fi avocatul autorităților locale în relația cu Bruxelles-ul, pentru că ne dorim ca această procedură de infringement demarată să nu înainteze. Însă, pentru asta, este nevoie să îi convingem pe partenerii noștri europeni că măsurile pe care primăriile le vor propune sunt suficiente și, cel mai important, sunt și puse cu adevărat în practică”, a declarat ministrul Costel Alexe.
Principalele surse de poluare cu dioxid de azot (NO2) sunt traficul infernal din marile orașe și parcul auto destul de învechit, pentru care, din nou, nu se iau măsuri. Dioxidul de azot este un gaz foarte toxic care, pe termen lung, provoacă dificultăți respiratorii, iritații ale căilor respiratorii sau disfuncții ale plămânilor.
Scrisoarea trimisă azi de Comisia Europeană vine după un lung șir de avertismente. Pentru că în războiul cu poluarea, România pare să piardă fiecare bătălie. Din 2009, Executivul European cere măsuri ferme pentru un aer mai curat. După 9 ani în care autoritățile de la București nu au oferit soluții clare sau răspunsuri convingătoare, în 2018 Comisia Europeană a chemat România în judecată. Recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a condamnat statul român pentru că locuitorii Capitalei au fost expuși în mod aproape continuu unor niveluri nesănătoase de poluanți. Curtea nu a amendat însă statul român. A cerut respectarea tratatului și legislației europene privind calitatea aerului. Câtă încredere!
Un alt „examen” la care statul a arătat că nu merită o notă de trecere. În București, la începutul lunii martie, s-au înregistrat valori record de poluare, în condițiile în care traficul era extrem de scăzut, datorită restricțiilor Covid-19. Măsurătorile oficiale și cele independente au arătat depășiri de peste o mie la sută ale valorilor normale. Ministerul Mediului a explicat atunci că indicii record ar fi fost cauzaţi de incendii şi arderi ilegale de cauciucuri şi gunoaie, dar, din nou, nu s-au luat măsuri.
Cât despre depozitele ilegale de deșeuri, în 2017, UE identifica 68 de astfel de gropi de gunoi. Doar 20 dintre ele au fost închise definitiv până în prezent.