Stiri

Planul de redresare al României pentru protejarea mediului, ancorat în proiecte vechi de peste 40 de ani

5
min
29/7/2020

30% din fondurile obținute de țara noastră vor fi dedicate proiectelor de mediu. ONG-urile atrag atenția că sunt măsuri vechi, ineficiente.

România a obținut o sumă remarcabilă, cea mai mare pe care țara noastră a avut-o vreodată la dispoziție. Din aceste 80 de miliarde de euro, conform deciziilor Consiliului European, 30% vor trebui cheltuite pentru obiective «verzi», pentru crearea unei economii performante, cu emisii reduse de carbon, conform obiectivelor Pactului Ecologic European”, a declarat ministrul Mediului, Costel Alexe.

Ministerul a mai transmis, într-un comunicat, că are aproape finalizată o structură de coordonare care va ajuta ca România să beneficieze atât de fondurile din Pactul Ecologic European (European Green Deal), cât şi de acele fonduri din Next Generation EU, care sunt supuse criteriilor Pactului Ecologic.

Această structură va asigura cooperarea şi coordonarea între instituţiile care au legătură cu fondurile pentru tranziţia climatică, dar şi consultarea largă cu mediul de afaceri, organizaţiile de mediu şi alte entităţi. Săptămâna viitoare vom avea primele consultări de acest fel. Vreau să fie clar un lucru: toți acești bani sunt, în primul rând, pentru a construi o economie puternică. Sumele pe care le avem la dispoziție ne pot ajuta industriile să producă mai mult cu consum redus de energie, să ne eficientizăm energetic sectorul clădirilor, să protejăm speciile, pădurile și să investim într-un aer sănătos în marile aglomerări urbane", a adăugat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

ONG-uri: Planul Național de Investiții și Relansare Economică reușește să rateze complet orice țintă relevantă în mediu

Mai multe ONG-uri, printre care Greenpeace, WWF, Carpathia, Fundația Eco-Civica, Agent Green, Asociația Parcul Natural Văcărești și Kogayon, reunite în platforma mainesedecideazi.ro, au analizat componentele de mediu și energie din Planul Național de Investiții și Relansare Economică pregătit de Guvernul României.

Concluzia este că acest plan reușește să rateze complet orice țintă relevantă în cele două domenii enunțate. Cu acest plan precar, ancorat în proiecte vechi de peste 40 de ani și chiar dăunător intereselor societății, riscăm să pierdem fondurile pentru redresare economică disponibile la nivelul Uniunii Europene”, atrag aceștia atenția.

Acordul Climatic de la Paris, Pactul Ecologic European, noile strategii ale Uniunii privind Biodiversitatea și De la Fermă la Consumator ar trebui să ghideze viziunea și tipul de măsuri de redresare economică propuse de România pentru a accesa banii de care avem atât de multă nevoie. Acestea stabilesc direcția în care se îndreaptă Europa și au fost negociate și agreate prin consens cu toate statele membre.

Cu toate acestea și complet nejustificat, România propune un set de măsuri care ne țin captivi în normalitatea toxică ante COVID-19, continuări ale unor proiecte din anii ’70, cum ar fi hidrocentrala de pe Jiu, oprită prin decizia instanței pentru că a fost construită fără acord de mediu într-un parc național, sau proiecte aflate deja în derulare dar cu impact marginal, cum ar fi programul Rabla, ba chiar nefuncționale, cum ar fi Casa Verde Fotovoltaic”, au transmis ONG-urile într-un comunicat.

Potrivit organizațiilor, planul nu abordează problema schimbărilor climatice, nu are nici un obiectiv concret privind conservarea resurselor naturale, bioeconomie, circularitate, managementul deșeurilor, calitatea aerului, mobilitate, biodiversitate, arii naturale protejate sau infrastructură verde, toate domenii care rezolvă și probleme grave de mediu, răspund ambițiilor, obligațiilor și țintelor asumatela nivelul UE și care sunt și generatoare de dezvoltare durabilă. Mai mult decât atât, planul nu rezolvă nici măcar problemele de infringement declanșate de CE împotriva României pentru nerespectarea Directivelor europene în zona de mediu și poluare.

Guvernul României trebuie să înțeleagă, măcar în al 12-lea ceas, că trăim timpuri excepționale și trebuie să implementeze schimbări profunde, de paradigmă. Nu mai putem propune proiecte care s-au tot regăsit în diverse strategii și planuri în ultimii 20 de ani și să ne așteptăm să fie altfel decât perdante”, a transmis Ioana Ciută, Director Bankwatch România.

Nu mai putem cârpi, acționa marginal și pe termen scurt, contrar cu ceea ce ne-am asumat la nivel european, ci trebuie să ne asigurăm că ne folosim la maximum potențialul de energie regenerabilă și capitalul natural, ca țara cu cea mai mare biodiversitate din UE, pentru a ne asigura dezvoltarea durabilă.”, a spus Florin Stoican, Președinte al Asociației Kogayon.

Măsuri pentru sănătatea mediului

Măsurile propuse de organizații la capitolul „Sănătatea mediului” sunt împărțite în categoriile arii protejate/biodiversitate, păduri, energie, ape, agricultură și deșeuri.

Printre acestea se numără:

  • 30% din ecosisteme să beneficieze de protecție până în 2030, cu suprafețe de minimum 10% de protecție strictă, pentru a le asigura funcționalitatea, inclusiv continuitatea furnizării serviciilor ecosistemice de care depindem;
  • Implementarea de măsuri pentru reducerea diverselor tipuri de braconaj, inclusiv cinegetic și piscicol, care vizează și afectează în majoritatea cazurilor specii protejate. Trebuie totodată limitată și colectarea resurselor naturale de proveniență vegetală care în momentul de față este scăpată de sub control.
  • Dezvoltarea unui program național de educație pentru mediu și natură;
  • Creșterea suprafeței împădurite a României - pentru a ajunge la o suprafață acoperită de păduri de 40 - 45% din teritoriul României - prin plantarea terenurilor degradate și constituirea de perdele forestiere în jurul localităților, în lungul căilor de comunicație, a cursurilor de apă și între câmpurile agricole;
  • Energia verde la baza redresării economiei pentru a accelera tranziția energetică prin renunțarea la arderea combustibililor fosili cât mai repede și trecerea către 100% energie verde până cel mai târziu în 2040;
  • Finanțarea și implementarea măsurilor de protecție și refacere a stării râurilor și luncilor pentru atingerea stării ecologice bune și foarte bune a tuturor corpurilor de apă de suprafață și subterane până în 2027;
  • Utilizarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi în sectorul agricol pentru reducerea riscurilor la secetă și inundații și reducerea amprentei de apă;
  • Gestionarea responsabilă a deșeurilor municipale și rurale, inclusiv: închiderea depozitelor neconforme;
  • Colectarea selectivă și reciclare;
  • Gestionarea deșeurilor periculoase în mod corespunzător.

E urgent să oprim tăierile ilegale de pădure, să nu mai investim în rafinării, termocentrale, mine, baraje megalomane, șosele prin inima munților, ferme intensive. Putem prioritiza agricultura ecologică, putem promova măsuri împotriva poluării, putem investi în eficiență energetică, în democratizarea producției de energie și o rețea de transport public național prietenos cu mediul. De asemenea, nu putem merge mai departe fără a investi în refacerea și protejarea surselor de apă, element esențial pentru o rețea de ecosisteme sănătoase, de care avem nevoie pentru a susține viața”, au transmis ONG-urile.