Un studiu realizat de cercetătorul Costel Vânătoru arată că lista soiurilor vechi pierdute de România cuprinde 2.647 de soiuri. Acestea reprezintă însă doar o parte din patrimoniul genetic românesc, întrucât pentru realizarea acestui catalog omul de știință s-a consultat un număr restrâns de lucrări - publicații oficiale, notează Adevărul. Înlocuirea legumelor vechi cu soiuri din import ține de rațiuni privind mai degrabă de avantajele comerciale.
„În cultura plantelor e ca și în modă. Se caută anumite soiuri, într-o anumită perioadă, iar cele vechi sunt uitate. Apoi, atunci când își amintește cineva ce bune erau, de exemplu, vinetele bucureștene şi zice hai să le cultivăm din nou, nu le mai găsește. Grădinarii mai păstrează semințele vechi dar, în timp, fără o selecție conservativă, soiurile se deteriorează. Recuperarea acestui tezaur genetic presupune muncă titanică de restaurare genetică, să luăm cataloagele, descrierile vechi, pentru a reface autenticitatea lor”, susține cercetătorul Costel Vânătoru.
La tomate, spune horticultorul buzoian, au dispărut aproape complet din grădinile românilor tomatele Mikado, Aurora, Inimă de Bou, Tomata de Ţigăneşti, tomatele grase românești, care sunt mai gustoase, mai zemoase, cu arome deosebite de cele aduse din afară. Au ieșit din competiția cu soiurile importate pentru că sunt mai moi şi nu se păstrează la fel de bine în faza depozitării.
"Au venit soiuri noi şi au fost scoase din cultură fără să-şi pună cineva întrebarea ce se întâmplă cu soiul pe care l-am eliminat acum? Ce se întâmplă cu soiul Inimă de Bou dacă în locul lui aducem soiul Marissa, din Olanda. L-au mai păstrat pasionaţii de seminţe şi a ajuns să fie înmatriculat în Franţa iar noi l-am pierdut pentru totdeauna”, declară Costel Vânătoru despre roșiile românești.
Mai multe soiuri de tomate românești au fost descoperite la banca de gene IPK Genbank Germania. Iar Ceapa Aurie de Buzău a fost găsită în cultură la Banca de Gene din SUA.
România a pierdut primul soi de ceapă autohton, ce se obține prin semănat direct, omologat şi înscris în anul 1971. În prezent au fost recuperate 50 de semințe din acest soi de la banca de gene din SUA.
Pe lângă neglijența și indiferența omului în ceea ce privește păstrarea, conservarea și valorificarea patrimoniului genetic, acesta este expus unui număr mare de factori agresivi care conduc la pierderea și deprecierea resurselor genetice. Un factor extrem agresiv care contribuie la deprecierea unui soi este industria chimică, cu produsele utilizate în agricultură, care de cele mai multe ori se transformă in factori mutageni. Aici intră erbicidele, fertilizanții, fungicidele, insecticidele, etc.
Banca de gene de la Suceava este singurul loc din România cu caracter de depozit, urmând să se înființeze, la Buzău, o altă bancă de gene pe domenii acreditate internaţional, în scopul colectării, evaluării, depozitării și valorificării resurselor românești.