Stiri

Pădurile din jurul Capitalei sunt distruse de exploatatorii de lemn

3
min
22/4/2021

Zonele de pădure din jurul Bucureștiului riscă să devină un lăstăriș fără nici un fel de valoare ecologică, tăierile făcându-se legal!

Capitala este înconjurată de păduri, de păduri de producție, adică de păduri din care, conform legislației, Romsilva și proprietarii privați pot tăia copaci pentru valorificare. Problema nu ar fi extragerea lemnului, ci modalitatea în care se face acest lucru.

Tăiem fără să plantăm și mai mult de atât: tăiem stejari vechi de sute de ani care ajung la 500 de euro/metru cub. Parte din Codrii Vlăsiei, pădurea din jurul Bucureștiului riscă să devină un lăstăriș fără nici un fel de valoare.

O parte dintre aceste păduri de producție se găsește în partea de Nord a Capitalei - de la Periș până la Fierbinți - și se întinde pe circa 10.000 de hectare, precum Pădurile Băneasa și Vlădiceasca, dar și trei arii naturale protejate, respectiv Scroviștea, Snagov și Căldărușani Dridu.

Faptul că aceste păduri împrejmuiesc Bucureștiul, adică cea mai mare aglomerare urbană de la noi, ar trebui să le ofere un rol social și nu unul economic de exploatare a lemnului. Pădurea Vlădiceasca este o pădure care asigură nu numai producție de lemn, ci și protecție pentru obiective stabilite de lege, precum solurile sau apele. Aceasta este în proprietatea statului sub îngrijirea Regiei Naționale a Pădurilor-Romsilva, iar modul în care se poate interveni în pădure este stabilit printr-un amenajament silvic care, conform Codului Silvic, se elaborează pe unități de producție/protecție, pe o durată de 10 ani, ținându-se cont de obiectivele „ecologice și social-economice” ale zonei.

Pentru a se putea tăia arbori în baza amenajamentului silvic trebuie îndeplinte anumite condiții, conform legii. În cazul pădurii de pe lângă București este vorba de arborete constituit în mare parte din stejar, păduri reminescente din vechii Codrii ai Vlăsiei unde, dacă se fac tăieri, trebuie să existe deja o nouă generație de stejari în diferite stadii de evoluție. Practic, nu mai există stejari, odinioară foarte prezenți în zonă. Aceștia au fost tăiați rămânând doar tei și frasin, arată Pressone. Pentru a fi reintrodus stejarul, care ar trebui să existe aici în proporție de 60-70 %, este nevoie de niște costuri imense, dar sub acest procent, stejarul nu are nici o șansă de supraviețuire, fiind sufocat de ceilalți arbori care se dezvoltă mai rapid.

Tăierile actuale duc la schimbarea morfologiei pădurii, iar dacă se va continua, pădurea își va pierde valoarea ecologică.

Conform ecologiștilor, legislația trebuie modificată și schimbată încadrarea pădurilor ce împrejmuiesc Capitala, iar concluzia este că doar așa se pot păstra și apoi valorifica la maximum serviciile ecosistemice, cele de recreere, sportive, turistice, cel de educație și cunoaștere, cel de asigurare a unui climat care duce la creșterea calității vieții orășenilor. Prezența acestor păduri în cea mai bună formă ajută la scăderea cheltuielilor cu sănătatea, protecția orașului de poluare, de vânturi, zăpezi, soare, la păstrarea unui microclimat plăcut, la un aer mai curat, la lupta împotriva schimbărilor climatice, la protejarea biodiversității urbane.