Smart City

Noile clădiri construite în România din 2028 vor trebui să aibă emisii zero, potrivit Parlamentului European

3
min
24/2/2023

Măsurile adoptate de Parlamentul European sunt destinate şi creşterii ratei de renovare a clădirilor ineficiente din punct de vedere energetic.

Noile clădiri construite în statele din Uniunea Europeană începând cu 2028 vor trebui să fie clădiri cu emisii zero, potrivit unor măsuri adoptate de Parlamentul European (PE).

Obiectivul Directivei privind performanţa energetică a clădirilor (EPBD) este să reducă emisiile de gaze cu efect de seră (GES) şi consumul de energie în sectorul construcţiilor până în 2030, a transmis PE în urma votului pozitiv acordat de Comitetul pentru industrie, cercetare şi energie.

Totodată, măsurile sunt destinate creşterii ratei de renovare a clădirilor ineficiente din punct de vedere energetic, potrivit unui comunicat transmis de PE.

Conform textului adoptat, toate clădirile noi ar trebui să aibă emisii zero din 2028, iar clădirile noi ocupate, operate sau deținute de autoritățile publice începând cu 2026. Şi asta, după ce Comisia Europeană propusese deadline-urile pentru 2030 şi, respectiv, 2027.

Mai poţi citi şi: Buget 2023. Ministerul Energiei va primi cu 64% mai puţini bani

Toate clădirile noi ar trebui să fie echipate cu tehnologii solare până în 2028, acolo unde este adecvat din punct de vedere tehnic și fezabil din punct de vedere economic, în timp ce clădirile rezidențiale aflate în curs de renovare majoră trebuie să se conformeze până în 2032.

Clădirile rezidențiale ar trebui să atingă cel puțin clasa de performanță energetică E până în 2030 și D până în 2033. Clădirile nerezidențiale și publice ar trebui să atingă aceleași clase până în 2027 și, respectiv, 2030. Comisia Europeană propusese ca clasele atinse să fie F şi E.

Toate măsurile necesare pentru atingerea acestor obiective vor fi stabilite de fiecare stat UE în planurile naționale de renovare.

Clădirile pe care statele UE pot decide să le excludă sunt monumentele, clădirile protejate pentru meritele lor arhitecturale sau istorice deosebite şi locuințele sociale publice, în cazul în care renovările ar duce la creșteri ale chiriei care nu pot fi compensate prin economisirea la facturile de energie.

Planurile naționale de renovare ar trebui să includă scheme de sprijin cu obiective și măsuri realiste pentru a facilita accesul la granturi și finanțare. Statele membre trebuie să pună în aplicare puncte de informare gratuite și scheme de renovare neutre din punct de vedere al costurilor. Măsurile financiare ar trebui să includă un premiu important pentru renovările profunde, în special pentru clădirile cu cele mai slabe performanțe, iar gospodăriile vulnerabile ar trebui să aibă la dispoziţie granturi și subvenții.

Țările UE ar trebui să se asigure că utilizarea combustibililor fosili în sistemele de încălzire, pentru clădirile noi și cele în curs de renovare majoră, renovare profundă sau renovare a sistemului de încălzire, nu este autorizată de la data transpunerii Directivei. Aceştia ar trebui să fie eliminaţi complet până în 2035, cu excepția cazului în care Comisia Europeană permite utilizarea lor până în 2040, potrivit europarlamentarilor.

Mai poţi citi şi: Miezul Pământului a început să se rotească invers, potrivit oamenilor de ştiinţă

„Prețurile în creștere ale energiei au indicat nevoia de a lua măsuri de eficiență energetică și de economisire, iar îmbunătățirea performanței clădirilor din Europa va reduce tot mai mult facturile la energie și dependența de importurile de energie”, a spus raportorul privind performanța energetică a clădirilor, Ciarán Cuffe.

„Ne dorim ca EPBD să reducă sărăcia energetică, să reducă emisiile și să ofere medii interioare ale clădirilor mai bune pentru sănătatea oamenilor. Aceste măsuri vor aduce sute de mii de locuri de muncă locale de bună calitate în industria construcțiilor, renovării și a energiei regenerabile, îmbunătățind în același timp bunăstarea a milioane de oameni care trăiesc în Europa”, a adăugat Cuffe.

Proiectul de lege va fi supus la vot de plenul Camerei în sesiunea plenară din 13-16 martie și va deveni poziția de negociere a Parlamentului. Deputații europeni vor intra apoi în negocieri cu Consiliul pentru a conveni asupra formei finale a proiectului de lege.

Potrivit Comisiei Europene, clădirile din UE sunt responsabile pentru 40% din consumul nostru de energie și 36% din emisiile de gaze cu efect de seră. La 15 decembrie 2021, Comisia Europeană a adoptat o propunere legislativă de revizuire a Directivei privind performanța energetică a clădirilor (EPBD), ca parte a așa-numitului pachet „Fit for 55”. O nouă lege europeană a climei din iulie 2021 a consacrat atât obiectivele pentru 2030, cât și pentru 2050 în legislația europeană obligatorie.

Foto: evening_tao/Freepik