Pădurile sunt considerate plămânii continentului pe care trăim și una din cele mai mari bogății, pe care, din păcate, nu știm întotdeauna să o apreciem și să ne dăm seama de adevărata ei valoare și contribuție la reducerea poluării și menținerea unui aer cât mai curat. Înainte de Revoluția din 1989, comuniștii considerau, pe bună dreptate, că pădurile sunt aurul verde al țării, iar cei care nu țineau cont de asta, riscau ani grei de pușcărie. Din nefericire, în România post-comunistă, defrișările necontrolate au făcut ca zone întinse de păduri să dispară pur și simplu în doar câțiva ani de pe fața pământului. Cele mai recente date arată că România pierde cca. 3 hectare de pădure pe oră, ceea ce înseamnă că se înregistrează 62 de cazuri de tăieri ilegale în fiecare zi, conform unui raport Greenpeace România, care a monitorizat, pe baza datelor autorităţilor, defrişările ilegale în perioada 2016 -2017.
La nivel internațional, activiștii de mediu consideră că problema protejării pădurilor este una din cele mai importante și de viitor, motiv pentru care trag numeroase semnale de alarmă în privința riscului deșertificării și a faptului că ritmul de tăiere a pădurilor este cu mult mai mare decât cel al împăduririlor. Conform celui mai recent raport al Organizației Națiunilor Unite privind Evaluarea resurselor forestiere globale pe 2020, din 1990 și până acum, lumea a pierdut 178 milioane de hectare de pădure, adică o suprafață de dimensiunea unui stat cum este Libia. Chiar dacă sunt mai degrabă motive de îngrijorare, există totuși, o veste bună. Deși defrișările sunt încă la cote mari, datele reflectă o scădere a pierderii nete de pădure - echilibrul dintre defrișări și extinderea naturală sau plantarea pădurilor. Rata pierderii forestiere nete a scăzut de la 7,8 milioane ha pe an în deceniul 1990–2000, la 5,2 milioane ha pe an în 2000–2010 și la 4,7 milioane ha pe an în ultimul deceniu.
Poate nu știai, dar Green News îți spune că Pâmântul are o suprafață forestieră de 4,06 miliarde de hectare, ceea ce reprezintă 31% din suprafața totală a planetei. Asta înseamnă că fiecărui om de pe Terra îi revine o suprafață de pădure echivalentă cu 0,52 ha, chiar dacă pădurile nu sunt distribuite în mod egal între popoarele lumii sau geografic. Zona tropicală are cea mai mare proporție din pădurile lumii (45%), urmată de regiunile boreale, temperate și subtropicale.
Tot noi îți spunem că sunt doar 5 țări care dețin 54% din pădurile lumii. Cu 815 mil. ha, adică 20% din suprafață, Federația Rusă se află în fruntea acestui top inedit. Brazilia deține o cotă de 12%, ceea ce înseamnă că pe teritoriul ei avem 497 mil. ha de păduri. Canada, Statele Uniteale Americii și China continuă clasamentul. În restul lumii se întind aproape 1900 milioane ha. de păduri.
Tocmai acum, când avem nevoie de mai mulți copaci pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, raportul din acest an al Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) arată că cele mai mari pierderi de păduri s-au înregistrat în Africa, America de Sud și America de Nord. În vreme ce în Asia și Europa au fost cele mai mici pierderi de pădure în ultimii 30 de ani.
Soluții pentru salvarea pădurilor există. În primul rând, regenerarea naturală, însă gradul de implementare este unul foarte scăzut. Inițiativele de plantare a unor noi copaci și extinderea astfel a pădurilor este o modalitate de a pune stop defrișărilor și a salva ce încă se mai poate salva. O zonă de dimensiunea SUA ar putea fi reîmpădurită la nivel mondial, în special în zonele din pădurea tropicală din America Centrală și de Sud, Africa și Asia de Sud-Est, ceea ce ar putea reduce emisiile de carbon cu un sfert.
Organizația pentru Alimentație și Agricultură din cadrul ONU monitorizează începând cu anul 1946 resursele forestiere ale lumii, prin evaluări periodice efectuate în cooperare cu țările sale membre.
Raportul "Evaluarea globală a resurselor forestiere 2020", cea mai recentă dintre aceste statistici, examinează starea și tendințele legate de pădure în 236 de țări și teritorii pentru perioada 1990-2020.
