Eliminarea plasticului și a derivatelor petroliere este unul dintre marile obiective de mediu ale prezentului și specialiști din toată lumea caută soluții pe termen lung. Cantitățile sunt uriașe, iar resursele limitate.
Lanaland este un proiect hispano-francez coordonat de Neiker, un centru tehnologic aflat sub controlul guvernului regional basc, specializat în crearea de soluţii inovatoare pentru sectoarele agro-zootehnic şi forestier. Inițiativa se datorează nevoii de a da o întrebuinţare lânii de oaie Latxa (originară din Ţara Bascilor şi Navarra, în nordul Spaniei) care de câţiva ani nu mai era utilizată din cauza firului foarte gros.
Oile, celebre pentru laptele din care este produsă brânza din zonă, produc anual și două mii de tone de lână când sunt tunse.
Coordonatoarea proiectului, Miriam Pinto, a explicat pentru EFE că acest volum de lână ocupă "un spaţiu enorm", deoarece are o densitate între 20 şi 50 de kilograme pe metru pătrat, şi din acest motiv a apărut nevoia de a găsi o soluţie la o problemă care s-a agravat când, în 2016, pe fondul sancţiunilor impuse Rusiei, folosirea tradiţională a acestei lâni - exportată şi folosită la confecţionarea covoarelor şi tapiseriilor - a dispărut, precizează Agerpres.
Din acest motiv, s-a pus problema găsirii unor soluţii pentru "valorificarea lânii de Latxa cu scopul de a transforma această materie primă reziduală într-un nou produs cu valoare economică şi care să poată oferi venituri suplimentare, rezolvând în acelaşi timp o problemă de mediu", explică Pinto.
În timp ce lâna merinos este folosită în industria textilă, lâna de oaie Latxa are firul foarte gros şi nişte caracteristici care o fac "extrem de aspră, ceea ce exclude din start folosirea sa pe piaţa textilă", mai spune Pinto.
Lanaland a creat un material biodegradabil pornind de la lâna oii Latxa. Au fost realizate prototipuri de benzi de semnalizare pentru a marca de exemplu culoarele la cursele de motocros, acum cercetătorii studiind nivelurile de degradare şi de compostabilitate ale produsului final. Aceste benzi se vor degrada în natură fără a afecta mediul înconjurător. Pentru aceste benzi, este mixată lâna cu colagenul rezidual rezultat din prelucrarea industrială a cărnii.
Această lână mai poate fi folosită în producerea de umplutură pentru articole precum echipamentele de lucru pentru condiţii de mediu extreme sau pentru profesii cu cerinţe speciale, datorită caracteristicilor sale hidrofobe şi ignifuge.
Lâna oii Latxaar putea înlocui și tradiţionalele umpluturi pentru gecile de iarnă, la care se folosesc fie fulgi şi pene de la păsări, fie un material pe bază de poliester, sintetic, obţinut din petrol, o sursă neregenerabilă.
Deja Camera de Agricultură din Pirineii Occidentali şi Universitatea din Pau şi Regiunea Adour au început un studiu pentru a stabili care este compoziţia adecvată pentru dezvoltarea microorganismelor care ajută la degradarea lânii şi folosirea ei ulterioară ca fertilizant în agricultură.