Stiri

În doar un an, România a pierdut şapte locuri într-un top care monitorizează eforturile climatice ale statelor poluante

7
min
9/1/2023

Analiza compară performanţa climatică a 59 de ţări şi UE, care împreună cauzează 92% din emisiile de gaze cu efect de seră (GES) la nivel global – iar România a ocupat locul 43.

În doar un an, România a pierdut şapte locuri în topul Climate Change Performance Index (CCPI), care monitorizează eforturile pe care le fac statele lumii pentru a proteja planeta de o catastrofă climatică.

Analiza compară performanţa climatică a 59 de ţări şi UE, care împreună cauzează 92% din emisiile de gaze cu efect de seră (GES) la nivel global – iar România a ocupat locul 43.

Printre ţările care au obţinut poziţii mai joase decât ţara noastră se numără China, Statele Unite şi Rusia, care, pe lângă populaţiile uriaşe pe care le au , sunt cunoscute şi pentru practicile poluante foarte răspândite la care recurg.

Indicele de performanţă climatică analizează performanţa fiecărei ţări în ceea ce priveşte patru categorii: emisii de GES, energie regenerabilă, utilizarea energiei şi politică climatică.

„Continuând tendința de scădere, România coboară șapte locuri, până pe locul 43 în CCPI din acest an și se află din nou printre țările cu performanțe scăzute”, au scris experţii CCPI, precizând că măsurile de atenuare a crizei climatice luate de România sunt superficiale şi lipsite de coerenţă strategică.

La polul opus performanţei ţării noastre se află Danemarca, Suedia, Chile şi Maroc, care au obţinut locuri fruntaşe în top.

În iunie 2022, Chile a adoptat o lege-cadru privind schimbările climatice care include angajamentul de a atinge neutralitate climatică până în 2050 și politici pentru atingerea acestui obiectiv. Chile a prezentat, de asemenea, o strategie pe termen lung care vizează emisii scăzute de GES.

Între timp, „Guvernul României vede gazele fosile ca pe o tehnologie de tranziție, cu numeroase investiții în gaze fosile și planuri pentru noi centrale electrice pe gaz, precum și aprobarea recentă a exploatării gazelor fosile în Marea Neagră”, au spus specialiştii.

Ei au amintit că România ar trebui să renunţe la combustibilii fosili, să se dedice unei tranziţii către energie verde şi să dezvolte obiective climatice şi energetice ambiţioase pentru 2030.

De altfel, ţara noastră s-a angajat să respecte obiectivele Uniunii Europene de a reduce emisiile de GES cu 55% până în 2030, comparativ cu nivelul lor din anul 2005 şi să atingă neutralitatea climatică până în 2050.

În ciuda unui plan de eliminare treptată a cărbunelui până în 2030, închidere a centralelor electrice cu lignit până în 2025 și închidere a centralelor termice pe cărbune până în 2030,  amenințările la adresa securității energetice ar putea însemna neîndeplinirea acestor ţinte.

Totodată, experţii au subliniat că România nu a planificat eliminarea treptată a petrolului şi gazelor şi trebuie să implementeze mai rapid măsuri de eficienţă energetică în toate sectoarele care sunt mari consumatoare de energie.

Sursa foto: Public Domain Pictures/ kai Stachowiak