În urmă cu un secol, de-a lungul Asiei, de la subcontinentul indian până la Extremul Orient rus, existau  peste 100.000 de tigri. Astăzi sunt pe cale de dispariție, rămânând doar aproximativ 4.000 de tigri în sălbăticie. Cele mai mari amenințări cu care se confruntă sunt pierderea și degradarea habitatului, vânătoarea ilegală și lipsa prăzii.

Mulțumită eforturilor mari de conservare, numărul de tigri a crescut în unele părți ale ariei lor de habitat, ca de exemplu în Nepal, unde  populația de tigri sălbatici aproape s-a dublat, de la 121 în 2009 la 235 în 2018. Dar o creștere a dezvoltării drumurilor în toată Asia ar putea duce la anularea acestui progres.

Drumurile și căile ferate se construiesc rapid prin pădurile și pajiștile în care trăiesc tigrii, iar de aceea este nevoie de cât mai multe informații despre cum reacționează ei la aceste modificări, astfel încât să se poată găsi modalități de a-i proteja.

S-au făcut puține cercetări cu privire la modul în care rețelele de transport amenință tigrii, dar puținele studii care există arată că sunt efecte distructive puternice. În Rusia, de exemplu, coliziunile vehiculelor au provocat 1 din 12 decese ale tigrilor monitorizați din 1992 până în 2005, iar în China, aceștia erau de cinci ori mai susceptibili de a trăi în zone la cel puțin 4 kilometri distanță de drumuri.

În India, un studiu a estimat că lărgirea autostrăzilor împreună cu dezvoltarea neplanificată, pe parcursul a 100 de ani, a crescut  riscul de extincție a tigrilor în ariile protejate cu 56%. Prin urmare, rețeaua în creștere a infrastructurii de transport din Asia ar putea fi dezastruoasă pentru tigri.

Noile proiecte de dezvoltare din Nepal vor trece prin zone întinse de pădure de câmpie care adăpostesc tigri, rinoceri și elefanți. Șosele naționale, cum ar fi Autostrada Est-Vest, sunt în curs de modernizare și extindere de la două la patru benzi pentru a susține un trafic mai rapid.

Drumurile mai bune pot oferi beneficii sociale și economice atât de necesare în Nepal, dar se construiește mai repede decât oamenii de știință pot evalua modul în care progresul afectează speciile pe cale de dispariție. În Parcul Național Banke, între iulie 2018 și iulie 2019, 45 din 67 de decese de animale sălbatice au fost provocate de accidente de circulație.

În ultimii ani, decesele și rănirile cauzate de coliziuni de vehicule, deși au fost rare, au crescut de-a lungul drumurilor majore. Decesele legate de vehicule fac ca tigrii să treacă mai greu de la o populație la alta, ceea ce reduce diversitatea genetică a acestora. Mai mult de atât, drumurile duc la un conflict între oameni și aceste feline care uneori atacă și ucid trecătorii.

În dorința de a salva această specie, cercetătorii de la Departamentul Nepal al Parcurilor Naționale și Conservarea Faunei Sălbatice, Trustul Național pentru Conservarea Naturii și Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii din Nepal montează gulere GPS pe tigrii care locuiesc lângă drumuri, pentru a înțelege mai bine modul în care infrastructura de transport afectează biologia și ecologia tigrilor.

Nepal a fost mult timp un lider mondial în cercetarea și conservarea tigrilor, iar Smithsonian-Nepal Tiger Ecology Project care a demarat cu aproape 50 de ani în urmă, a fost unul dintre primii care a folosit gulere de telemetrie radio pentru a urmări tigrii pentru cercetarea conservării.

În trecut, pentru monitorizarea tigrilor în mediul natural, ecologiștii foloseau zi de zi receptoare radio. Acum, acest proiect nou de cercetare se bazează pe utilizarea tehnologiei moderne de urmărire pentru a descoperi noi informații despre tigri în peisaje pe care dezvoltarea umană le modifică.

Gulerele se conectează la sateliții GPS de mai multe ori pe zi, oferind date detaliate despre locațiile prădătorilor. Acestea pot arăta cum se mișcă tigrii de-a lungul drumurilor înainte și după traversare, câtă energie consumă aproape și departe de drumuri; unde și cum vânează lângă drumuri, modul în care reacționează la traficul vehiculelor în diferite momente ale zilei, și care sunt tiparele lor de comportament. Analizând hormonii din fecale depuse de tigrii cu guler, putem înțelege chiar stresul pe care îl experimentează lângă drumuri.

S-a constatat deja că Autostrada Est-Vest, care împarte Parcul Național Parsa, blochează mișcările primului tigru cu guler și îi constrânge teritoriul. Cu aceste date noi, se pot prezice o serie de impacturi asupra habitatelor și populațiilor tigrilor de către noile proiecte de transport.

De asemenea, se vor putea viza activități de restaurare a habitatelor și a prăzilor în zone pe care tigrii le folosesc frecvent sau sunt importante pentru reproducere, managerii de drumuri vor putea proiecta și localiza traversări de animale sălbatice pentru a ajuta tigrii să treacă peste drumurile și căile ferate. Pot restricționa drumurile pentru circulația vehiculelor pe timp de noapte sau limita viteza pentru a reduce riscul ca tigrii să fie uciși în trafic.

Informațiile din gulerele GPS pot ajuta, de asemenea, la reducerea conflictelor tigru-om și la îmbunătățirea aplicării legii. De exemplu, se poate afla dacă drumurile și căile ferate perturbă strategiile de vânătoare de tigri, determinându-i să vâneze animale domestice sau oameni în loc de pradă sălbatică. Datele acestea pot ajuta, de asemenea, supraveghetorii zonelor sălbatice să răspundă mai repede la rănirea, boala sau braconajul tigrului.

De-a lungul timpului,  aceste informații vor oferi soluții bazate pe dovezi care pot asigura că drumurile funcționează pentru oameni, reducând în același timp daunele cauzate de tigri și alte specii aflate în pericol.