Deși a fost finalizată încă din anul 2019, groapa nu a fost dată încă în folosință. Motiv pentru care Comisia Europeană ar putea să solicite returnarea banilor europeni de la Consilul Județean Suceava.
Localnicii s-au opus încă de la început acestui proiect controversat pentru că a fost contruit la câteva sute de metri de locuințe. Ba chiar afectează și o cale ferată.
Groapa de gunoi ecologică, anchetată de DNA
Pasul Mestecăniș se află la o altitudine de 1096 metri în nordul Carpaților Orientali, în zona Bucovina. Administrativ aparține de Județul Suceava și face legătura între Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc. Zona pitorească din inima Bucovinei a fost aleasă în anul 2007 pentru construcția unei gropi de gunoi ecologice. Consiliul Județean Suceava era condus pe atunci de pesedistul Gavril Mârza, care ulterior a deținut două mandate de senator.
Inițiativa Consiliului Județean Suceava a fost contestată de locuitori. Unul dintre motive fiind că depozitul ecologic se află deasupra a patru localități: Valea Putnei, Pojorâta, Mestecăniș și Fundu Moldovei. În cazul unor alunecări de teren viața localnicilor ar putea fi pusă în pericol, iar terenurile umplute de gunoi.
Ulterior Consiliul Județean Suceava, sub conducerea lui Gheorghe Flutur, a trimis documentația Comisiei Europene în ianuarie 2011. Însă, oficialitățile din Suceava au transmis informații false Comisiei Europene pentru a obține fondurile europene.
Mai exact, au comunicat în fals că nu există opoziție din partea populației la nivel local. Dar și informații false legate de respectarea standardelor de legalitate. Acum, întreaga afacere este investigată de Direcția Națională Anticorupție.
Groapa de gunoi ar putea fi închisă în 2037
Groapa ecologică de la Mestecăniș a fost finalizată în noiembrie 2019 și a costat nu mai puțin de 7,3 milioane de euro. Datele oficiale arată că depozitul de deșeuri a fost construit pe o suprafață de aproape 4,4 hectare cu o pantă de 25% spre sud, teren ce a avut inițial destinația de pășune. În jurul gropii de gunoi se află o pădure de conifere.
Groapa de gunoi are o capacitate de depozitare de 390.000 de tone și un volum total de 352.500 metri cubi. Autoritățile de mediu preconizau că aceasta ar atinge capacitatea maximă în anul 2037, atunci când va fi închisă. Însă, de când a fost finalizată în anul 2019 până în prezent nu s-a depozitat nici un gunoi.
Activistul de mediu Mihai Goțiu, fost senator, susține că groapa de gunoi are mai multe defecte de construire. De exemplu, spune activistul, construirea gropii a declanșat procesul de eroziune, iar apa a creat crevase mai înalte.
„Betonul turnat pentru a direcționa apa a fost spulberat. Prin aceste crevase a curs până acum doar apă de ploaie. După darea ei în folosință, la fiecare furtună mai puternică pe acolo vor curge torente de levigat și zoaie”, susține Mihai Goțiu.
Locuitorii se opun proiectului finanțat de Comisia Europeană
Populația din zonă este nemulțumită de contruirea gropii de gunoi care ar putea să le pună viața în pericol. Alin Opincaru, activistul de mediu și reprezentantul societății civile în Comisia Tehnică a Municipiului Suceava, susține că o directivă europeană din 1999 care reglemetează funcționarea depozitelor ecologice prevede că doar deșeurile prelucrate pot fi depozitate la Mestecăniș.
El se întreabă cum s-a cerut avizul de la Agenția pentru Protecția Mediului în contextul în care sistemul de prelucrare a deșeurilor nu funcționează?
În plus, acordul inițial de mediu nu ține cont de adresa Regionalei de Căi Ferate Iași care „nu este de acord” cu descărcarea apelor pluviale de pe versant printr-un șanț creat perpendicular pe o linie de cale ferată.
Totoadă, construcția proiectului de la Mestecăniș a fost contestată în instanță. Până la finalizarea proceselor și anchetei DNA, Comisia Europeană ar putea să solicite returnarea finanțării.