Una dintre cele mai mari provocări legate de sustenabilitate şi de locurile de muncă din domeniu este lipsa unei forţe de muncă ce are cunoştinţe şi competenţe potrivite.

Un raport realizat de companie la finalul anului trecut a confirmat deficitul de forţă de muncă în această nouă categorie economică: în timp ce numărul aşa-numitelor „green jobs” a crescut cu o rată anuală de 8% între 2015 şi 2021, numărul specialiştilor a crescut cu doar 6%.

Ce abilităţi ar trebui să aibă angajaţii din domeniul sustenabilităţii

„Raportul identifică și câteva direcții în care ar fi necesar ca angajații care au în prezent activități în domeniul sustenabilității să se perfecționeze, iar unele dintre acestea țin de măsurarea amprentei de carbon și de neutralizarea emisiilor de gaze cu efect de seră”, a spus Vidroiu.

„Totodată, în opinia noastră, trebuie ca ei să îmbine cunoștințele din sfera STEM (n.r. Științe, Tehnologie, Inginerie și. Matematică) cu cele din alte domenii, pentru a dezvolta soluții complete care să răspundă situației actuale”, a adăugat ea.

Digitalizarea, ingredientul secret pentru salarii mai mari şi poluare mai redusă

Un studiu lansat de Microsoft în 2021, Digital Futures Index, a dezvăluit că nivelul de digitalizare al unei ţări şi folosirea soluţiilor digitale de către cetăţenii săi sunt strâns corelate cu „gradul de inovație, productivitatea, nivelul salariului mediu, calitatea mediului înconjurător” şi tranziţia accelerată către o economie verde.

„Cu alte cuvinte, acolo unde digitalizarea este accentuată, gradele de inovație și productivitate sunt mai ridicate, economiile sunt mai dezvoltate și mai competitive, nivelul de trai este mai bun, iar poluarea este mai redusă”, a spus Vidroiu, menţionând importanţa digitalizării sectorului public.

Şefa Microsoft a menţionat în special platformele de tip „cloud” ca fiind cele mai importante în atingerea cât mai rapidă a obiectivelor de sustenabilitate.

Training-ul oferit de angajatori, esenţial pentru dezvoltarea tehnologiei şi sustenabilităţii

Totodată, angajatorii trebuie să prioritizeze procesele de training pentru ca românii să îşi poată dezvolta competenţele în linie cu tendinţele din piaţă, care se axează pe sustenabilitate, a spus ea.

Prin reducerea decalajului de competenţe în domeniu, România poate avea un număr mare de oportunităţi pentru a-şi „atinge țintele în materie de sustenabilitate, a se alinia obiectivelor regionale și europene și, implicit, a se dezvolta din acest punct de vedere”, a concluzionat Vidroiu.

Sursa foto: PxHere