„Următorii 10 ani trebuie să fie un punct de cotitură, în primul rând pentru emisiile globale de CO2”, a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în cadrul conferinței „Deceniul Make-or-Break” pentru acțiuni climatice.

Europa are oportunitatea de a conduce schimbarea globală către zero emisii și de a culege beneficiile transformării ecologice, a declarat președintele CE.

„Astăzi, emisiile globale sunt încă în creștere. Și acest lucru trebuie să se schimbe de urgență”, a adăugat ea. „Vreau ca acest deceniu să fie anii uriașelor acțiuni și investiții climatice. Europa trebuie să conducă această schimbare. Este ultima noastră șansă de a opri schimbările climatice”, a spus von der Leyen. Evenimentul, la care au participat oficiali din întreaga lume, a analizat reducerea emisiilor globale și modul în care finanțarea poate fi utilizată în UE și nu numai, pentru a se adapta la schimbările climatice.

„Schimbarea nu ar trebui pur și simplu privită ca o necesitate, ci și ca o oportunitate. Suntem la limita unei transformări similare cu revoluția digitală de acum 40 de ani”, a spus von der Leyen, subliniind finanțarea publică pe care UE o folosește pentru a stimula o redresare ecologică în urma pandemiei COVID-19.

„Avem nevoie de o revoluție investițională care să depășească cu mult sectorul public pentru a prinde oportunitățile ecologice din anii 2020”, a adăugat ea, spunând că UE ar trebui să maximizeze efectul fiecărui euro cheltuit atât din punct de vedere al impactului asupra mediului, cât și al inovației și al locurilor de muncă create.

Ultimul an a cunoscut o creștere a angajamentelor privind schimbările climatice din întreaga lume. Deși acestea nu sunt suficiente pentru limitarea încălzirii globale și respectarea obiectivului + 1,5 ° C, este o schimbare semnificativă în modul în care lumea vede schimbările climatice.

„Nu mă îndoiesc că Europa poate și va gestiona această tranziție și își va atinge obiectivul de net-zero până în 2050, chiar dacă asta necesită multă muncă grea”, a declarat Werner Hoyer, președintele Băncii Europene de Investiții, care a stabilit o foaie de parcurs pentru a trece la cheltuieli ecologice într-un efort de a deveni „banca climatică” a UE.

Deși 50% dintre emițătorii mondiali - UE, SUA și China - au stabilit căi de emisii zero-nete, Hoyer a avertizat și despre cealaltă jumătate, inclusiv cele mai sărace țări din lume, care sunt afectate în mod disproporționat de schimbările climatice. „Europa trebuie să devină campioană pentru un acord verde global și, pentru aceasta, politica noastră externă și politica climatică trebuie să devină două fețe ale aceleiași monede”, a spus Hoyer.

O modalitate de a realiza acest lucru este prin politica comercială. Acordul comercial UE -Japonia din 2018 a fost primul care a inclus un capitol privind clima, iar recentul acord comercial UE - Regatul Unit are o clauză de non-regresie care să asigure că ambele părți își respectă angajamentele privind clima.

Oficialii au abordat, de asemenea, modul de a spori finanțarea pentru țările sărace, care au făcut cel mai puțin în provocarea schimbărilor climatice, dar de multe ori se confruntă cu cele mai mari impacturi. Aceste țări au puțină putere financiară pentru a se adapta la încălzirea globală sau pentru a trece la tehnologii mai ecologice, fiind împovărate cu datorii istorice. „Trebuie să înțelegem că există multe, multe națiuni pe această planetă care suferă enorm din cauza schimbărilor climatice, dar care nu sunt responsabile de crearea problemei și au foarte puține mijloace pentru a se adapta la noua situație”, a spus Frans Timmermans, Vicepreședinte executiv al Comisiei, responsabil cu Acordul Verde European.

În timp ce cele mai bogate națiuni ale lumii s-au angajat să ofere ajutor financiar țărilor în curs de dezvoltare, obiectivele nu au fost îndeplinite până acum și unele țări, ca Franța, au fost acuzate că au exagerat cu datele financiare publicate în acest sens, umflând sumele.